În curtea Universităţii Politehnice se va construi prima casă cu consum de energie redus cu până la 90% faţă de un imobil standard.

Prima casă pasivă certificată din Bucureşti, cu consum redus de energie termică, va fi construită în curtea Universităţii Politehnica, sub coordonarea Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE). Prototipul acestui tip revoluţionar de casă, ale cărei poziţionare, arhitectură, izolaţie şi sistem de instalaţii permit reducerea consumului de energie termică cu până la 90% faţă de o casă standard, este încă în fază de proiectări, iar construcţia efectivă va începe de anul acesta.

Deşi există constructori autohtoni care susţin că au realizat până acum astfel de case în România, edificiile nu deţin certificate din partea Institutului Passivhaus din Darmstadt, Germania, singurul care poate emite certificat în urma evaluării proiectului. Unicul astfel de proiect dezvoltat de o companie românească şi aflat în stadiu final de construcţie este o casă pasivă din Cluj, care aşteaptă vizita evaluatorilor germani.

Casa are 180 de metri pătraţi şi costă 800 de euro/mp, bani care se amortizează rapid datorită reducerii semnificative a facturii la întreţinere.

Potrivit standardelor casei pasive, consumul anual pentru încălzire nu trebuie să depăşească valoarea de 15kWh/mp an, iar consumul total de energie primară pentru toţi consumatorii din locuinţă, respectiv încălzire, apă caldă, ventilaţie, pompe, iluminat, gătit şi aparate casnice, nu trebuie să depăşească 120 kWh/mp an.

Potrivit Andrianei Milandru, inginer în cadrul secţiei de Studii şi Finanţare de Proiecte din ISPE, imobilul din campusul Politehnicii va fi proiectat pe o suprafaţă de 160 de metri pătraţi şi va avea un singur nivel. Casa pasivă va găzdui seminarii şi conferinţe şi va fi deschisă publicului pentru vizitare, fiind monitorizată on-line. După obţinerea certificării, construcţia va fi brevetată şi apoi multiplicată în întreaga ţară de către partenerii implicaţi în proiect. Printre aceştia se numără Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, AGECOM Baia Mare şi Institutul de cercetări electrotehnice Bucureşti.

Izolaţia, mai groasă decât zidul

Spre deosebire de o casă standard, al cărei consum energetic pentru încălzire variază între 60 şi 90 de kwh/mp an, casa pasivă e astfel concepută încât consumul să nu depăşească 15 kwh/mp an. Temperatura interioară nu trebuie să coboare sub 20 de grade C iarna, iar vara e menţinută sub 26 de grade C.

Concepţia casei pasive pleacă încă de la poziţionarea ei, cu orientare spre sud şi cu elemente de umbrire. „La casa pasivă, izolaţia e mai groasă decât zidul“, explică Adriana Milandru. Ferestrele, adică tâmplăria şi geamurile, trebuie să fie foarte eficiente din punct de vedere energetic şi să aibă un coeficient crescut de absorbţie a radiaţiei solare. Anveloparea asigură etanşeizarea clă- dirii, iar aerul proaspăt poate fi aspirat prin canale subterane care schimbă căldura cu solul şi îl preîncălzesc la o temperatură de 5 grade C, chiar şi în zilele reci de iarnă.

Cea mai mare parte a căldurii din aerul evacuat este preluată de aerul proaspăt în proporţie de 80%. Apa de consum a casei pasive este încălzită prin sisteme de panouri solare sau pompe de căldură, iar toată aparatura electrocasnică trebuie să aibă un consum foarte redus de energie. FENG SHUI NEMŢESC

Inspiraţie pentru legislaţia europeană

• Prima casă pasivă a fost construită în 1991, la Darmstadt, de fondatorii acestui concept, dr. Wolfgang Feist şi Bo Adamson. Aceştia au realizat un program de calcul al necesarului de energie, numit Passive Hause Planning Package (PHPP), stabilind că eventualele consumuri suplimentare pot fi acoperite cu surse regenerabile de energie, spre exemplu cea solară sau eoliană.
• Peste 10.000 de case pasive au fost deja construite în Germania, ţara de originie, dar şi în Austria, Elveţia, Belgia şi alte ţări din Europa Centrală.
• Un raport din ianuarie al Parlamentului European a luat deja în calcul impunerea unor standarde minime de eficienţă energetică a clădirilor noi sau renovate din spaţiul UE, având ca model caracteristicile caselor pasive.