Cartea lansată de Ana Rubeli spune poveștile mai puțin știute ale mahalalei din București

Ana Rubeli, fondatoarea asociației culturale „Aici a stat” publică prima sa carte intitulată „Mahalale de patrimoniu: Sfânta Ecaterina și Flămânda. Povești care încep cu Aici A Stat”. Mai mult decât un simpu volum despre și cu povești de altădată, Ana Rubeli vine în fața publicului cu o carte de vizită pentru Bucureștiul din prezent. Căci lumea prezentată de autoare nu a dispărut, face parte din cotidian, însă dintr-un prezent nu așa rapid, un timp al poveștilor.

„Sunt bucuroasă că publicul este interesat de acest subiect, de mahalale, dincolo de reputația loc, cea negativă. Dincolo de peioratismul de astăzi, vorbim de centre urbanistice într-o limbă otomană. Este important să ne uităm și la termenii aceștia. Căci denumirea am schimbat-o atunci când am vrut să ne desprindem de Imperiul de la Est și s-a ajuns la suburbii. Iar în momentul în care ne-am franțuzit, am numit acesta zone urbanistice cartiere, denumire ce se păstrează și astăzi”, explică Ana Rubeli, autoarea cărții, în cadrul evenimentului de lansare.

Ana Rubeli își lansează prima carte

Acest proiect, lansarea unei cărți, este continuarea manifestului înaintat de fondatoarea proiectului „Aici a stat” prin care se propune salvarea și valorificarea patrimoniului cultural construit. Ana Rubeli este o voce importantă din online cunoscută pentru prezentarea de povești mai puțin știute de publicul larg, povești culese din arhive sau chiar prin viu grai. Printre cele 280 de pagini ale cărții „Mahalale de patrimoniu: Sfânta Ecaterina și Flămânda. Povești care încep cu Aici A Stat” lansată la Editura Vremea, Ana Rubeli inserează numeroase imagini color ale caselor și colțurilor de stradă din cele două mahalale bucureștene.

„Sunt aceleași mahalale de odinioară, doar că au devenit cartierele de astăzi”, subliniază autoarea. „Centrele de astăzi chiar din jurul centrului orașului. Folosesc aceste cuvinte intenționat pentru că vorbim de zone centrale bucureștene, zone pline de viață și povești. Avocați, arhitecți, poate personalități mai puțin cunoscute au locuit în aceste zone ala Capitalei, personalități care au rețit să facă ceva pentru oraș și pentru comunitatea din care fac parte”, mai spune Ana Rubeli.

Viscol pe 26 și 27 decembrie. Harta cu zonele îngropate de zăpadă

Noii miniștri, audiați în ritm accelerat. A început votul de învestitură, în plen

O carte de vizită pentru București

Aceasta a cercetat până la 50 de dosare, atât la Arhivele Primări, cât și la Arhivele Centrale, pentru a dezgropa povești, pentru a le aduce mai aproape de oameni. Ana Rubeli este de părere că cetățenilor unui oraș trebuie să li se prezinte istoria locului unde-și duc veacul. Iar această metodă, cea vizuală, transmisă pe înțelesul tuturor, dă cele mai mari roade. Imaginile și informațiile transmise de Ana invită cititorul la o plimbare pe străzile vechiului oraș, dar și la o analiză afectivă a păstrării integrității și autenticității elementelor arhitecturale.

„Dincolo de lucrurile factuale pe care le-am descoperit în aceste mahalale, am descoperit emoții, tristeți, amăgiri, situații conflictuale cu autoritățile. Nu întotdeauna erau relații foarte prietenoase. Îmi luam autorizație pentru trei etaje, de exemplu, și-mi ridicau patru. Ei bine, ce se întâmplă într-o astfel de situație? Ce se întâmplă între proprietar, arhitect și autoritățile orașului? Acesta este doar un strop din siropul orașului pe care îl împărtășesc în această carte”, mai povestește Ana Rubeli.