Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi iubita sa, fostul model Carla Bruni, s-au căsătorit astăzi în cadrul unei ceremonii organizate la palatul Élysée. Mariajul primului preşedinte francez care a divorţat în timpul mandatului nu este o surpriză. La începutul lunii ianuarie, publicaţia "Le Journal du dimanche" dezvăluia faptul că cei doi se pregătesc pentru oficializarea relaţiei la începutul acestei luni.
Conform informaţiilor prezentate pe site-ul RTL.fr, Nicolas (53 de ani) l-a avut ca martor pe Nicolas Bazire, preşedintele grupului Moet Hennessy - Louis Vuitton, cel mai mare grup internaţional de branduri de lux. Din partea lui Carlei Bruni (40 de ani) a fost invitată, ca martor, Mathilde Agostinelli, agentul de presă al companiei Prada - France.
Mariajul primului preşedinte francez care a divorţat în timpul mandatului nu este o surpriză. La începutul lunii ianuarie, publicaţia "Le Journal du dimanche" dezvăluia faptul că cei doi se pregătesc pentru oficializarea relaţiei la începutul lunii februarie.
De asemenea, în articolul publicat pe 6 ianuarie, publicaţia amintea de inelul de logodna dăruit de Sarkozy logodnicei sale, cu un diamant roz în formă de inimă, semnat de Victoire de Castellane, o celebră creatoare de bijuterii la Dior.
Căsătoria a fost confirmată de cel care a oficializat-o, primarul celui de-al optulea arondisment al Parisului, François Lebel.
ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 14:30 Vrea birou personal la Bucureşti
Pentru scurta vizită a lui Sarkozy, de luni, la Bucureşti, personalul de la Palatul Parlamentului lucrează la capacitate maximă, mai ales că, potrivit postului Antena 3, preşedintele francez a avut câteva solicitări punctuale: să dispună de un birou personal, să fie alocată o sală pentru jurnaliştii care îl însoţesc, dar şi să îi fie asigurat un stativ de pe care să se adreseze plenului celor două Camere.
Stativul, susţine aceeaşi sursă, a fost deja comandat, va avea o înălţime de 20 de centimetri şi ar trebui să compenseze statura mică a titularului de la Élysée. De altfel, discursul de luni al lui Nicolas Sarkozy, în plen, va marca şi deschiderea noii sesiuni parlamentare. O zi în care senatorii şi deputaţii vor ratifica şi Tratatul de reformă al UE, semnat în decembrie la Lisabona. Un prânz şi un parteneriat strategic
La Bucureşti, Sarkozy - care nu va fi însoţit şi de iubita sa, Carla Bruni - va petrece aproximativ cinci ore şi va sosi în jurul prânzului.
Programul său va fi dedicat, în cea mai mare parte, discuţ iilor cu preşedintele Traian Băsescu. Unul dintre cele mai importante momente ale vizitei se va concretiza în semnarea unui „parteneriat strategic real“, pe zone precum dialogul politic, securitatea şi schimbul cultural şi ştiinţific.
În plus, Băsescu şi Sarkozy vor lua masa împreună. Între discuţiile de la Cotroceni şi alocuţiunea rostită în faţa aleşilor, preşedintele francez va bifa şi o întrevedere cu primulministru Călin Popescu-Tăriceanu. Însă nu la Palatul Victoria, ci în incinta Palatului Parlamentului. Vizita-fulger pe care Nicolas Sarkozy o întreprinde în România survine într-un moment delicat pentru acesta, pe plan intern. Un studiu recent, publicat de institutul TNS-Sofres, indică diminuarea cu opt procente a popularităţ ii sale, ajunsă la 41%. E cea mai mare cădere în sondaje a lui Sarkozy de la preluarea mandatului prezidenţial. Potrivit cercetării, cota premierului François Fillon a ajuns, în schimb, la 43%. Fără curăţenie generală
Însă actuala vizită a preşedintelui francez nu va mai stârni isterie printre edilii Capitalei. Potrivit Primăriei Generale, nicio instituţie implicată în organizarea evenimentului nu a înaintat până acum vreo solicitare specială. Aceasta, spre deosebire de anii trecuţi, când prezenţa în România a unor foşti titulari de la Élysée s-a lăsat cu salubrizarea specială a traseului, redenumiri de străzi şi inaugurări de monumente dedicate unor figuri istorice ale Franţei.
Exemplare rămân inaugurarea statuii generalului Charles de Gaulle şi rebotezarea fostei Pieţe a Aviatorilor cu numele acestuia. Ultima vizită a unui preşedinte francez în România a fost cea a lui Jaques Chirac, din septembrie 2006, la Sommetul Francofoniei. (Laurenţiu Mihu)