Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy se prezintă din nou în fața judecătorilor. Sarkozy este acuzat că, împreună cu politicienii care îi erau fideli, a creat un sistem complex de facturi false pentru a ascunde cheltuielile fabuloase din campania sa prezidențială din 2012.

Sarkozy contestă toate acuzațiile care i se aduc. Ba, mai mult, și a făcut apel împotriva pedepsei de 12 luni de închisoare pe care a primit-o pe 1 martie sub acuzația că a încercat să mituiască un judecător pentru a avea acces la informații secrete cu privire la un alt caz pe care oamenii legii îl instrumentau împotriva sa.

Cum a încercat Sarkozy să "cumpere" funcția supremă din stat

În procesul „Bygmalion”, Sarkozy este acuzat că a căutat să cumpere un al doilea mandat în 2012 cheltuind cel puțin 42,8 milioane de euro în campania din turul doi, aproape dublu față de limita legală de € 22,5 milioane.

Cheltuielile excesive ar fi fost ascunse prin utilizarea facturilor false de la companii conduse de prieteni sau de tip scoică (inclusiv una numită Bygmalion). Existența acestui sistem este greu de contestat, iar sarcina avocaților fostului președinte extrem de grea.

Corupția are rădăcini vechi în Franța

Sarkozy nu este singurul fost președinte francez condamnat pentru corupție. Jacques Chirac a avut o soartă similară. Și asta nu e tot. Șase foști premieri s-au confruntat cu acuzații penale de diferite tipuri. Doi, Edouard Balladur și Dominique de Villepin, au fost achitați. Trei au fost găsiți vinovați.

Alain Juppé (prim-ministru din 1995-1997) a fost condamnat în 2004 pentru că l-a ajutat pe Chirac să deturneze banii contribuabililor din Paris pentru a-și finanța partidul în anii 80 și 90. François Fillon (premier între 2007 și 2012) a fost condamnat anul trecut pentru că a pretins fără niciun drept un salariu parlamentar pentru soția sa. Nu numai politicienii de centru-dreapta au băgat mâna în banii publici.

La sfârșitul anilor 80, înalți oficiali ai Partidului Socialist Francez au fost condamnați pentru extorcare de bani din contractele publice pentru a finanța partidul.

Liderul extremei stângi. Jean-Luc Mélenchon, este anchetat pentru că ar fi pretins bani pentru „locuri de muncă false” în Parlamentul European. Și marea rivală a lui Macron, Marine Le Pen, a fost anchetată formal pentru o presupusă delapidare de 6,8 milioane de euro din fonduri UE. Atât Mélenchon, cât și Le Pen resping anchetele despre care spun că sunt motivate politic.

Un sistem politic bolnav

Puține cazuri de corupție din politica franceză se referă la încercări frauduloase de îmbogățirea personală, cu excepția cazului Fillon. Manevrele dubioase sunt motivate de dorința de putere. Iar asta e o boală veche. Se știe că Charles de Gaulle și-a finanțat partidul și campaniile cu fonduri de la „Françafrique”, fostele colonii franceze din Africa. Președinția lui Georges Pompidou (1969-1974) a fost plină de scandaluri imobiliare.

De atunci, au fost adoptate trei legi pentru a reglementa cheltuielile de campanie și a oferi rambursări parțiale de la stat pentru campaniile electorale. Cu toate acestea francezii cred că politicienii sunt corupți.

Francezii s-au săturat de corupție

Bruno Jeanbart, vicepreședintele organizației de sondare Opinionway, spune că: „Potrivit sondajului nostru, aproximativ 75% dintre francezi cred că politica este coruptă. Nu fac prea multe distincții între strângerea de fonduri a partidului și îmbogățirea personală ". Jeanbart spune, totuși, că scandalurile financiare influențează rareori alegerile. Scandalul Fillon din timpul campaniei din 2017 a fost o excepție, scrie politico.eu.