În timp ce politicienii declară, însă doar cu jumătate de gură, că boicotarea, cel puţin a ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing, este o variantă de protest, faţă de violenţele comise de chinezi în Tibet, indianul Bhaichung Bhutia, o adevărată vedetă în ţara sa, a adoptat ieri o poziţie oficială privind criza începută pe 10 martie.
Căpitanul naţionalei de fotbal a Indiei, budist originar din provincia Sikkim, a refuzat să fie unul dintre purtătorii flă- cării olimpice atunci când torţa va ajunge la New Dehli. „Acesta este modul meu de a fi alături de oamenii din Tibet şi de lupta lor. Ceea ce se întâmplă acolo nu este drept“, a declarat Bhutia, care a trimis un fax Comitetului Olimpic Indian pentru a-şi anunţa decizia. Pe de altă parte, Nancy Pelosi, pre- şedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, este de părere că liderul american George W. Bush n-ar trebui să meargă la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Secretarul de stat Condoleezza Rice declarase vineri că boicotarea competiţiei ar fi o insultă la adresa poporului chinez.
China are probleme şi în ceea ce priveşte respectarea libertăţii de exprimare. După izbucnirea crizei din Tibet, conexiunile de internet au fost întrerupte tot mai des, ceea ce a stârnit îngrijorare la Comitetul Internaţional Olimpic. Inspectori din cadrul CIO s-au deplasat la Beijing pentru a convinge autorităţile să nu restricţioneze accesul la internet în timpul competiţ iei: „Trebuie să avem grijă ca jurnaliştii să poată lucra aşa cum au făcut-o şi la precedentele ediţii“.
Organizaţia Amnesty International a avertizat ieri că represiunile asupra apărătorilor drepturilor omului s-au intensificat în China pe măsura apropierii Olimpiadei, iar politicienii riscă să participe la o „conspiraţie a tăcerii“ dacă nu iau poziţie faţă de astfel de acte.
Recomandările noastre
