Si unul dintre cele mai frumoase.

Centrul istoric al Sibiului, adevarata bijuterie medievala (cele mai vechi cladiri au fost ridicate incepand cu secolul al XII-lea), atrage in fiecare an mii de turisti. Orasul ce a tinut piept turcilor, cu secole in urma, de patru ori la rand, a fost asediat in ultimii doi ani de santiere.

Centrul a suferit in ultimii ani o „operatie estetica” majora. Intreaga zona a fost restaurata, de la pavajul cu piatra cubica pana la fatadele cladirilor, iar nota de plata a costat orasul peste 100 de milioane de euro.

Totul pentru ca, in 2007, cand este Capitala Culturala Europeana, sa se scuture de praf si sa straluceasca, proaspat restaurat, cu pietele medievale, turnurile, bisericile si pasajele sale fermecatoare.

Inca strajuit pe alocuri de vechiul zid de aparare, centrul e un ansamblu de arhitectura medievala, cu trei piete inlantuite si cladiri in stil gotic, renascentist si baroc, ce cuceresc vizitatorii. De-a lungul Bulevardului Coposu se afla o portiune a celei de-a treia centuri de fortificatii, bine conservata. In capete, zidul este strapuns cu bolte, pentru accesul pietonilor.

Piata Mare, locul executiilor

Ca sa ajungi in Piata Mare, intri pe la intersectia cu Strada Filarmonicii, unde zidul este intrerupt. Candva, aici era Poarta lesurilor, deschisa in 1554, in timpul epidemiei de ciuma.

Daca nu vreti sa ajungeti repede in piata, faceti un mic ocol pe Strada Cetatii, chiar de-a lungul zidului. Veti fi cuceriti de frumusetea turnurilor Olarilor, Archebuzierilor si Dulgherilor, ridicate in secolele XIV-XVI. Uneori, aici sunt gazduite expozitii.

De aici, sunteti la doi pasi de Piata Mare. Veche de aproape 700 de ani, inima Sibiului este de anul trecut complet intinerita. In Evul Mediu, era scena celor mai importante evenimente ale orasului. In 1550, aici era asezat stalpul infamiei, inlaturat peste mai bine de doua secole.

In piata aveau loc executiile cu public – soldati decapitati sau spanzurati, vrajitoare arse pe rug – si era instalata o „cusca a nebunilor”, unde erau tinuti cei care tulburau noaptea linistea publica. Tot aici insa, la mijlocul secolului al XVIII-lea, prima trupa de teatru dadea spectacole intr-o cladire din lemn.

Muzeul Brukenthal

De jur-imprejur se afla bijuterii arhitectonice. Muzeul National Brukenthal este cea mai reprezentativa cladire a Sibiului vechi, monument baroc construit intre 1778-1788, ca resedinta pentru baronul Brukenthal si a colectiilor sale.

Este cel mai vechi muzeu din centrul Europei, iar saloanele pastreaza piese originale: sobe in stil rococo si neoclasic, tapet pictat in stil oriental, candelabre din sticla de Murano.

Colectie de monumente

Pe celelalte laturi se afla Biserica Romano-Catolica (1726), Turnul Sfatului, ridicat in mai multe etape si avand aspectul actual din 1824, Casa Haller, Casa Albastra, fiecare purtand istoria sa de secole.

La doi pasi, in Piata Huet, se afla Biserica Evanghelica, impozant monument gotic a carei constructie a inceput la 1371. Aici, in 1803 a fost depus trupul neinsufletit al baronului Brukenthal. In apropiere se afla Muzeul de Istorie, vechea primarie, format din zece corpuri si un turn de aparare.

In Piata Mica, alta serie de monumente: Casa Hermes, Casa Artelor, Casa Luxemburg. Langa aceasta, Podul Minciunilor, construit in 1859, primul pod de fier forjat construit pe teritoriul actualei Romanii.

Fisa tehnica

180 de cladiri, monument istoric

DIMENSIUNI. Centrul istoric al Sibiului, strajuit de vechiul zid exterior de aparare, este un ansamblu de arhitectura medievala cu o suprafata de aproape 80 de hectare si cu un numar de 1.050 de cladiri. Circa 180 de cladiri din orasul istoric, reprezentand 17a din total, sunt clasificate ca monumente istorice.

UNICITATE. Foarte putine orase europene se pot mandri cu un centru istoric atat de rafinat. Ansamblul pietelor istorice medievale este recent restaurat, candidand la includerea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. In cursul acestui an, municipalitatea va primi raspunsul referitor la candidatura.

NOTORIETATE. Sibiul vechi este cel mai mare oras fortificat din Europa Centrala si de Est, atat ca intindere, cat si ca volum construit si bogatie a formelor. A fost comparat, in epoca, dar si in lucrari mai recente, cu Viena. Exista asemanari si pe plan arhitectural, accentuate dupa incorporarea Transilvaniei in Imperiul Habsburgic.

POTENTIAL. Anul acesta, Sibiul asteapta 500.000 de turisti, gratie statutului de Capitala Culturala Europeana, castigat in mare parte tocmai datorita frumusetii Centrului istoric.

ACCES. Centrul istoric al orasului este inchis accesului auto. In ultimul an s-au infiintat 1.000 de locuri de parcare in preajma centrului.

Fara masina

Pe jos e sanatos

Cel mai placut mod de a face cunostinta cu minunatiile din inima cetatii este o plimbare la pas. Asa simti cu adevarat atmosfera unica, asa te simti mai aproape de frumusetea orasului.

De altfel, plimbarea prin centru se poate face numai pe jos, accesul masinilor fiind interzis pentru a proteja patrimoniul istoric. In unele locuri, si bicicletele sunt in plus.

Precedent

Fumatul interzis in 1825

Sibiul s-a ridicat pe ruinele anticei asezari Cedonia. Primii colonisti germanofoni, flamanzi si mozelani au intemeiat, in secolul al XII-lea, Villa Hermanni. In Cronica lui Emil Sigerus (care se intinde din 1100 pana in 1929) sunt consemnate evenimente de importanta istorica deosebita, dar si intamplari marunte care descriu, in felul lor, epoca respectiva.

August 1603. Nori de lacuste intuneca cerul deasupra orasului timp de trei ore.

1618. Se vede o cometa mare.

1675. Numeroase vrajitoare sunt arse pe rug; o femeie acuzata de adulter cu un student e decapitata.

31 ianuarie 1825. Se interzice fumatul pe strazi, dupa ce, in anul precedent, se interzisese trecerea prin oras a cirezilor de bivoli. La vremea aceea, orasul avea 18.000 de locuitori.

1869. Primul velociped, adus de la Paris de un ofiter.

1870. Se introduce impozitul pentru caini.

1899. Primul automobil care trece prin oras.

Argumente

„Oras racordat timpuriu la Europa”

Unul dintre arhitectii sibieni, care a lucrat de zeci de ani la conservarea si restaurarea Centrului istoric si a scris lucrari de specialitate, este Ioan Bucur.

Sibiul este un model pentru orasele fortificate, comparabil cu Viena, spune arhitectul: „Cu suprafata de aproape 80 de hectare, cuprinsa in interiorul zidurilor, este cel mai mare oras din aceasta zona, comparabil cu Viena si mai mare decat multe alte orase fortificate europene”.

„Ansamblul celor trei piete din zona centrala legate prin multiple pasaje denivelate de piatetele din Orasul de Jos reprezinta un complex urbanistic de mare valoare si expresivitate.

In plus, Sibiul a fost de timpuriu un oras racordat la viata culturala si economica europeana si a ajuns sa detina mai multe premiere pentru actualul spatiu romanesc: in 1292 este atestat primul spital (cladirile azilului, inca existente), iar in 1300, o biblioteca. In 1380 este atestata scoala, iar in 1528 se infiinteaza prima tipografie unde vor fi editate lucrari capitale ale istoriei culturii romane.

Pledoarie

Marian Ralea: „Este chiar o minune ca a putut sa reziste!”

Actorul Marian Ralea se considera deja sibian, dupa numeroase roluri jucate de-a lungul ultimilor ani pe scena Teatrului National Sibiu, cum ar fi cele din „Trilogia evreiasca”, de Mihai Maniutiu, sau din „Pescarusul”, de Andrei Serban.

Calitatea de proaspat sibian, Marian Ralea o simte mai ales fiindca de trei ani este si profesor la Sectia Actorie, de la Facultatea de Litere si Arte a Universitatii „Lucian Blaga” Sibiu. Actorul este de parere ca Sibiul poate fi considerat centrul cultural al Ardealului.

„Merita! Sibiul istoric sigur ca merita sa fie printre cele sapte minuni. In primul rand, fiindca este chiar in centrul Romaniei, de aici a inceput tot ce inseamna cultura in Transilvania. Eu cred ca toata aceasta zona este binecuvantata de Dumnezeu. Plus ca acolo s-au intalnit, la un moment dat, numeroase confesiuni religioase. Sigur ca exista si alte orase medievale, dar Sibiul are o energie, este chiar o minune faptul ca a putut sa reziste, sa se pastreze!”, a pledat cauza Sibiului istoric Marian Ralea, aflat intr-un turneu in Muntenegru.

Vox populi

Laurentiu Sferi, 46 de ani, inginer, Bucuresti: „Fac fotografii pentru niste prieteni din Canada pe care vreau sa-i aduc la vara aici. Eu zic ca e cel mai frumos oras din Romania”.

Roxana Diaconescu, 34 de ani, functionar public, Sibiu: „Sunt foarte frumoase cladirile primariei, adica fostul CEC, Muzeul Brukenthal, Biserica Romano-Catolica si Casa Generalului, care merita sa fie vizitate de turisti”.

Sorin Savutiu, 40 de ani, inginer, Sibiu: „Este frumos centrul, mai ales acum, dupa ce a fost renovat. Imi place mult Piata Mare, cea mai larga de acest fel de la noi din tara, si Muzeul Brukenthal”.

Mirona Ciuliu, 20 de ani, studenta, Marginimea Sibiului: „E superb. Ambianta, in general, e minunata, cu porumbeii, iar cladirile dimprejurul Pietei Mari arata foarte bine”.

Cititi si:

Biserica Densus, un templu romanesc

Miracolul din burta muntelui

Cuibul de vulturi al Corvinilor

Votati simbolurile care ne reprezinta   

Vedeti aici Clasamentul nominalizarilor