Canonizarea lui Arsenie Boca. Ierarhii Bisericii Ortodoxe verifică minunile făcute de „Sfântul Ardealului“

Canonizarea lui Arsenie Boca. Ierarhii Bisericii Ortodoxe verifică minunile făcute de „Sfântul Ardealului“

Episcopia Devei și Hunedoarei a anunțat că sâmbătă, la Deva, a avut loc prima ședință de lucru a comisiei teologice mitopolitane care cercetează „viața și activitatea părintelui Arsenie Boca“, în vederea canonizării sale fără să ofere, însă, niciun detaliu suplimentar

Verificarea minunilor făcute de cel propus la sfințire reprezintă cea de-a doua etapă, după prima, percepția publică, din totalul de trei. Toate sunt necesare a fi parcurse, pentru ca liderul spiritual Arsenie Boca, înmormântat la Prislop, lângă Hațeg, să devină, oficial, sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Ierarhi ai BOR ajutați de profesori – preoți, vor cerceta atât viața părintelui, cât și minunile atribuite acestuia, mai ales cele petrecute după momentul trecerii sale în lumea celor drepți.

Niciun termen – limită

În aprilie anul trecut, un individ a încercat să-l dezgroape pe părinte, pentru a demonstra că trupul acestuia nu a putrezit, iar astfel să ofere dovada finală a faptului că cel înmormântat la Prislop merită canonizat. Atunci, reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei au declarat că BOR nu are absolut nimic împotriva acestei idei, dar că un proces de canonizare durează ani, poate chiar decenii.

Ne puteți urmări și pe Google News

Canonizarea părintelui Arsenie Boca a devenit temă de dezbatere publică încă din urmă cu 10 ani, de când numărul pelerinilor care vin săptămânal să se roage la mormântul acestuia de la Mănăstirea Prislop a crescut de la câteva sute, la mii, chiar zeci de mii în unele perioade. De exemplu, anul trecut, în vacanța de 1 mai, pe Litoral au fost 24.000 de turiști, iar la mormântul lui Arsenie Boca au ajuns aproape 100.000 de pelerini.

FOTO: Sute de mii de oameni se roagă anual la mormântul Preotului Arsenie Boca, unul care, cel mai probabil, adăpostește moaștele unui Sfânt

Fenomenul Prislop prevăzut de cel care l-a creat

Maicile de la Mănăstirea Prislop spun că, pe când slujea acolo, părintele Arsenie Boca le-a mărturisit una dintre revelațiile sale. „«De la Prislop va lua țara foc», ne-a spus întro seară. Se referea la focul credinței. Uitați-vă acum câtă lume vine în fiecare zi aici!“, ne-a exclamat una dintre maicile vârstnice ale mănăstirii. Tot ea ne-a mai povestit că, tot atunci, discuția a ajuns într-un punct în care măicuțele se declarau îngrijorate pentru cum se vor descurca după ce părintele Arsenie Boca va părăsi lumea noastră: „Noi ne temeam că nu mai are cine să ne ajute cu recons truirea mănăstirii, iar părintele ne-a spus «De-acolo de unde sunt o să vă ajut și mai mult. Se vor umple dealurile astea de oameni și atunci veți face și voi tot ce trebuie să faceți»“.

Minunile și chinurile

Despre Arsenie Boca există convingerea că și-a prevăzut sfârșitul. În vara lui 1989 a rugat un tâmplar să-i facă o cruce pe care să-i scrie numele, data nașterii dar și anul morții (1989). Tâmplarul s-a conformat. Pe 28 noiembrie 1989, părintele Arsenie Boca a trecut la cele veșnice. Localnicii satelor din apropierea mănăstirii spun că, în 1999, în timpul bombardamentelor din Serbia, la mormântul de la Prislop a fost adusă o „tânără îndrăcită“ care, la un moment dat a început să vorbească cu o voce bărbătească spunând. „Am vrut să vă dau bombe și vouă, la români, dar nu mă lasă Arsenie!“.

Credincioșii hunedoreni povestesc că Arsenie Boca a prezis încă din 1987- 1988 căderea dictaturilor comuniste, iar la începutul anilor ’60 le-a spus unor localnici de pe valea râului Cerna (Cerna hunedoreană) că aceasta va fi acoperită de ape. Patru ani mai târziu începeau lucrările la barajul lacului de acumulare Cinciș: trei sate și două cătune au fost atunci strămutate.

Condițiile canonizării

Conform regulilor Bisericii Ortodoxe, un om nu poate fi considerat drept „sfânt“ din timpul vieții. După moartea sa, dacă el este perceput de către credincioși ca un sfânt, pe durata mai multor ani, dacă există o stare de evlavie a credincioșilor la adresa acestuia (stare care să nu se dovedească a fi doar un val) se îndeplinește prima condiție necesară pentru o canonizare. Apoi, Biserica este cea care trebuie să cerceteze viața și activitatea persoanei propuse spre canonizare. În toamna anului trecut, BOR a anunțat că se va constitui o comisie specială în acest scop, comisie a cărei primă întrunire a avut loc, sâmbătă, la Deva. Ierarhii și specialiștii din componența comisiei vor cerceta amănunțit viața lui Arsenie Boca și, mai ales, vor încerca să găsească dovezi ale minunilor înfăptuite de acesta de dincolo de mormânt. În funcție de concluziile acestei cercetări, Biserica Ortodoxă Română va decide dacă demersul va ajunge sau nu și la cea de-a treia etapă: desfacerea mormântului pentru a se constata, ca ultim argument, dacă resturile umane ale lui Arsenie Boca emană sau nu un miros plăcut și dacă întrunesc o serie de condiții pentru a fi declarate sfinte moaște.

Viața lui Zian Boca

Zian Boca, pe numele său de botez, s-a născut pe 29 septembrie 1910 în Vața de Sus (județul Hunedoara). După ce a absolvit Institutul Teologic din Sibiu (în 1933) și Academia de Arte Frumoase București (în 1938), a intrat în obștea mănăstirii de la Sâmbăta de Sus (județul Sibiu).

FOTO: Locul în care odihnesc rămășițele pământești ale Părintelui Arsenie Boca a devenit unul de pelerinaj

În 1945 a fost arestat pentru prima oară, fiind acuzat de legături cu mișcarea legionară. În 1948 a fost arestat din nou pentru că i-a ajutat cu hrană pe luptătorii anticomuniști din Munții Făgărașului. Sub această acuzație, dar și pentru că devenise deja un preot iubit de multă lume, a fost schingiuit săptămâni în șir. După ce a fost eliberat, a fost numit ieromonah al mănăstirii Prislop (tocmai recuperată de Biserica Ortodoxă). Pentru Arsenie Boca nu a încetat, însă, lupta cu Securitatea. În 1951 a fost pur și simplu ridicat și dus la Canalul Dunăre- Marea Neagră. Fără vreun ordin, fără vreo sentință. În 1952 s-a întors la Prislop, pentru ca în 1955 să fie din nou luat și anchetat de Securitate. După decretul din 1959, prin care comuniștii doreau, practic, desființarea mănăstirilor, cea de la Prislop a fost transformată în azil de bătrâni. Arsenie Boca a fost nevoit să plece la București, angajat ca simplu ajutor de pictor. Maicile al căror duhovnic fusese între 1950 și 1959 s-au regrupat la Sinaia, iar părintele Arsenie Boca s-a stabilit aici zece ani mai târziu. A trăit la Sinaia până în 28 noiembrie 1989. A spus din timp că dorește să fie înmormântat la Prislop, în județul Hunedoara.