82 de vedete feminine au protestat în prima zi a festivalului

La o jumătate de secol de la incendiarul mai 1968, o nouă sămânță de scandal a fost aruncată pe plajele Cannes-ului. Ea este oarecum de altă natură. Încurajate de evenimentele declanșate acum mai bine de jumătate de an în jurul afacerii Weinstein, - cu un juriu majoritar feminin, condus de o feministă neobosită precum Cate Blanchett, - cinematografistele au găsit prilejul de a face din festivalul, deja marcat printr-un climat special, un pretext de a fi mai serios luate în seamă. Așa se face că revolta profesionistelor din domeniu prinde încet-încet contur la această ediție, a 71-a. Și curaj. Incriminatul Harvey nu mai este prezent în vreunul din marile hoteluri unde se zice că se ținea de tot felul de ghidușii. Dar nici la filmele americane nu se mai înghesuie ca altădată. Unii pun în balanță excentrismul său erotic cu efectul benefic asupra ultimelor trei decenii din istoria manifestării, fiind vorba, desigur, de producțiile de el girate.

Vedete îmbrăcate în negru

Luăm astfel ca atare contextul în care a fost posibil protestul, simbolic, al celor 82 de reprezentante ale profesiunilor din cinematografie. Însoțite de președinta juriului, Cate Blanchett, și de Agnes Varda, ambele îmbrăcate în negru, acestea au clamat egalitatea salarială cu bărbații. Desigur se poate vorbi și de o egalitate de șanse la premiile festivalului.

Statisticile le situează întradevăr în minoritate. Din 1946, de la înființarea festivalului, au primit invitații 82 de lucrătoare în cinematografie (numărul demonstrantelor de sâmbătă seara) și... 1688 de bărbați. Dintre cei 71 de deținători de Palme d`Or doar două sunt femei. De fapt am putea spune doar una, respectiv conaționala președintei de juriu, Jane Campion, căreia i se oferea trofeul în 1993, pentru „Lecția de pian”. Și Agnes Varda a primit o ramură de pamier, dar una „de onoare”.

Pledoarie pentru premierea unei regizoare

Așadar, sâmbătă, cele 82 de doamne au ocupat treptele drapate în roz. Sunt 3 filme regizate de femei în competiția care acordă Palme d`Or. Să fie oare o discretă pledoarie pentru a situa în fruntea palmaresului ediției din 2018 o femeie? Au ales anume momentul proiecției filmului „Fiicele soarelui”, semnat de regizoarea franceză Eva Husson.

Și subiectul acestuia pare a le oferi un bun prilej. Este povestea unui batalion de combatante kurde, conduse de un bărbat, sergentul Bahar. Și alte elemente le vin în sprijin. Din subvențiile acordate de Centrul Național al Cinematografiei doar 28 la sută sunt alocate femeilor. Să ținem seama și de faptul că 60 la sută dintre absolventele Școlii naționale de profesii ale imaginii și sunetului (celebra FEMIS) asigură producția franceză de cinema. Nu este de mirare că ministresa culturii, Françoise Nyssen, a acceptat să vină la o întâlnire pe Croazetă.

Conaționali care pot face istorie

În festivalul din acest an se poate spune că suntem mai bine reprezentați de femei. O voi numi pe Marta Bergman, originară din România, cu filmul de la ACID, având-o în rolul principal pe Alina Șerban (foto), și pe Giorgiana Moldoveanu (Cinéfondation). Și la Short Film Corner sunt câteva cineaste: Ioana Băilă, Andra Chiriac, Ioana Măgineanu, Ana Vijdea.

Festivalul merge totuși mai departe. În prima zi a acestei săptămâni au fost prezentate trei filme în secțiunea principală, două în afara competiției, mai multe la Un Certain Regard. A avut loc și un moment festiv, marcarea a 50 de ani de activitate la Quinzaine des Réalisateurs. Nu voi intra în amănunte. Semnalez doar proiecția de la „Cannes Classics” a filmului „Cyrano de Bergerac” (1990), de Jean Paul Rappeneau, cu Gérard Depardieu în rolul titular.

 

„Ursul de Aur” luat de o româncă

Nu putem trece peste faptul că, și la noi, în ultimii ani a crescut vizibil numărul cineastelor. Câteva regizoare au înregistrat interesante succese de public, iar în februarie Adina Pintilie a obținut „Ursul de Aur” (la Berlin, se înțelege). Să ținem seama că Ada Solomon a fost declarată drept cea mai bună producătoare europeană de film. De asemenea, e de notat că și la conducerea Centrului Național al Cinematografiei se află o femeie, doamna profesor universitar Anca Mitran.