Alături de Dustin Hoffman, Jack Black şi regizoarea Jennifer Yuh Nelson, Angelina Jolie a vorbit despre noul ei film, "Kung Fu Panda 2", despre violenţă şi despre adopţii.

Fidelă etichetei de la Cannes - care îţi permite să vorbeşti despre chestiuni personale doar dacă au vreo legătură cu filmul pe care îl promovezi - actriţa a povestit cum şi-a folosit cele şase odrasle pe post de focus-grup pentru lungmetraj, dar a refuzat să discute despre Osama bin Laden la o exclusivistă sesiune de Q & A despre "Kung Fu Panda 2", organizată, cum altfel, în "sala de bal" a hotelului Carlton de pe Croazetă.

Lungmetrajul nu face parte din selecţia oficială de la Cannes, dar DreamWorks Animation s-a gândit să profite de abundenţa de actori şi de jurnalişti şi să testeze apele cu această peliculă.

Cum se confruntau cu o puzderie de jurnalişti asiatici, cei patru au trebuit să răspundă şi la întrebări geniale precum "Care este cel mai chinezesc element din lungmetraj", iar Jolie nu a scăpat din ghearele lor până nu a declarat că vrea să viziteze China şi că adoră Asia. Dacă ar vrea să colaboreze cu actori şi regizori chinezi? Da, cu Michelle Yeoh, a spus Angelina, adăugând că "sunt deschisă la propuneri. Momementan şomez, sunt disponibilă".

Pantofi, tigri şi memorie pe termen scurt

Primul sosit, Dustin Hoffman, a făcut figură de maestru de ceremonii, prefăcându-se că orchestrează rafala de aplauze care a întâmpinat-o pe Jolie. La sesiunea de întrebări şi răspunsuri, au apărut doar starurile deja consacrate în această franciză, adică Black (vocea ursului panda Po), Hoffman (maestrul Shifu) şi Jolie (Tigresa).

Întrebaţi cum şi-au reluat personajele, fiecare a reacţionat diferit. Lui Black i se pare că a purtat din nou o pereche de pantofi comozi, ceea ce l-a amuzat. Jolie s-a distrat mai bine la "Kung Fu Panda 2", pentru că "ne cunoşteam deja şi personajele noastre aveau o istorie comună. N-am avut timp liber deloc, am început să ne jucăm personajele destul de brusc, chiar dacă durase atât timp – ani - până să fie puse la punct. Pentru mine, Tigresa este unul dintre cele mai bune personaje pe care le-am jucat", s-a declarat încântată Jolie.

Ceva mai târziu a recunoscut însă că prima dată când a văzut desenele cu personajul ei nu şi-a dat seama dacă era mascul sau femelă. "La vârsta mea, memoria pe termen scurt e terminată. Eu eram convins că jucam în primul lungmetraj al francizei", s-a pronunţat Hoffman, care a glumit pe seama bătrâneţii sale de câte ori a avut ocazia, invitând la un moment dat jurnaliştii mai în vârstă decât el să se ridice, dar fără succes. Chiar era cel mai vârstnic din "sala de bal".

De altminteri, el şi regizoarea au avut parte de cea mică "raţie" de întrebări. Hoffman s-a şi plâns când a fost chestionat pe tema "crede sau nu că urşii panda au probleme existenţiale": "Cum aceasta este singura întrebare care mi s-a pus o să spun ce vreau eu să spun" şi a trecut la o odă închinată şefului DreamWorks Animation. "Dacă acest film ar fi fost regizat de un bărbat, sigur aş fi avut un rol mai consistent", a glumit Hoffman.

Pacea interioară a Angelinei Jolie

Întrebată cum se raportează la povestea despre ursul panda adoptat de un răţoi în contextul multiplelor sale adopţii, Angelina Jolie a spus: "Acest film spune că familia ta este unde sunt oamenii care te iubesc şi că, prin orice ai fi trecut în tinereţe, poţi alege cine vrei să fii, să îţi descoperi destinul şi să îţi învingi trecutul. Le-am arătat lungmetrajul copiilor mei, le-a plăcut la nebunie, s-au prăpădit de râs. Credeam că vor veni la mine cu întrebări, dar, pentru că la noi în casă «adopţie», «mamă naturală», «orfelinat» sunt cuvinte încărcate cu o semnificaţie pozitivă, sunt obişnuiţi cu astfel de situaţii. S-au simţit mai mândri din cauză că se identificau cu ursul Po", a detaliat Jolie.

Cât despre întrebarea dacă o interesează filme familiste precum "Kung Fu Panda 2" acum că are atâţia copii, Jolie a povestit că a testat lungmetrajul pe odraslele sale pentru că "aveau vârstele perfecte, între doi şi 10 ani, pentru a-ţi da seama dacă un astfel de film funcţionează". Care este alter-ego-ul ei personal în contextul în care pe marele ecran joacă numai muieri dure şi femmes fatales? "Alter-ego-ul meu personal, omul care sunt 100% este o mamă care schimbă scutece", a replicat Angelina Jolie.

În ceea ce priveşte cum descoperă starurile hollywoodiene pacea interioară (un laitmotiv al filmului) în contextul în care beneficiază de atâta expunere, Black a produs un joc de cuvinte – "pacea mea interioară e în bucăţi (my inner peace is in pieces). Acum, serios, asta găsesc alături de familie, în lucrurile simple".

"Când ai copii, te preocupă sănătatea lor, ăsta e cel mai important. Vin la pachet cu mult haos. Toţi căutăm pacea interioară. Avem momente, apoi o pierdem şi ne punem din nou pe căutat. Pentru mine, pacea interioară înseamnă să ştiu că oamenii pe care îi iubesc sunt bine sănătoşi".

Evident, cele mai bune poante le-a pus pe masă tot Dustin Hoffman: "Pe de o parte, nu cred că există pace interioară la Festivalul de la Cannes. Pe de alta, nu am avut niciodată atâta pace interioară ca acum, fiind atât de faimos, cu atâtea camere aţintite către mine… Nu se poate să fie mai «interior» decât asta", a bifat Hoffman.

Violenţa şi eroii

Chestionaţi cu privire la eroii lor din copilărie, la violenţa din desene animate şi la modul în care ea influenţează puştii din ziua de azi, actorii au pierit fiecare pe limba lui, din nou cea mai avantajată fiind aceea ascuţită a lui Dustin Hoffman.

"În primul rând, trebuie să îţi cunoşti copiii – unii înţeleg violenţa şi sunt pregătiţi s-o priceapă mai devreme decât alţii. În ce priveşte filmul nostru, nu mi se pare violent, dimpotrivă. Scopul, chiar şi în lupta finală, este atingerea păcii interioare şi felul în care îi întorci cuiva energia negativă, asta câştigă în defavoarea violenţei maniacale, agresiunii gratuite şi a armelor distrugătoare", a precizat Jolie, adăugând: "Toţi băieţii mei practică artele marţiale. Băieţii sunt băieţi, au un anumit tip de energie, fireşte. Profesorii lor de arte marţiale le insuflă şi respect, şi disciplină", susţine actriţa. "E un film non-violent, descurajează utilizarea armelor. Cei cinci nu le folosesc, se bazează doar pe tehnicile lor de kung fu", crede Jack Black, care a mărturisit că el unul detestă armele, că nu deţine o puşcă şi că preferă laserele.

Cât despre eroii lor din copilărie, Jolie s-a lamentat că niciodată nu ştie cum să răspundă la această întrebare. Jack Black l-a nominalizat pe Bobby McFerrin, nu cel pe care îl ştie toată lumea cu "Don’t worry, be happy", ci jazzmanul care interpretează minunat piesa "Blackbird" a trupei Beatles. Actorul şi-a susţinut argumentul cu un mini-recital.

"Primul film pe care l-am văzut a fost «Bambi». Ţin minte că am plâns când pădurea a luat foc şi mureau animalele. Am plâns şi când Pinochio, cu care mă identificam, a adormit lângă foc şi i-au ars gambele", a rememorat Hoffman. La care Jolie i-a replicat uimită – "Tu ce versiune ai văzut?!". "Ăsta e «Pinochio»!", a apostrofat-o Hoffman, mai în glumă, mai în serios. Jack Black şi Angelina Jolie s-au plâns că nu au văzut încă "Iluzionistul", iar cel dintâi a declarat că dacă nu ar fi fost actor, s-ar fi consacrat animaţiilor. <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/qDXqizEkvLk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Corespondenţă din Cannes (Franţa)