Medicii susţin că testele genetice trebuie efectuate doar de gravidele cu vârsta peste 35 de ani, iar cezarienele doar în caz de afecţiuni ale mamei şi fătului.

O gravidă care îşi face investigaţiile şi testele genetice "la sânge" are 1,5-2% risc să nască un copil cu diferite afecţiuni sau malformaţii congenitale. O femeie care nici măcar nu trece pe la medic şi nu-şi face nicio ecografie prezintă un risc de 12% să nască un copil cu probleme medicale.

Având în vedere diferenţa destul de mică, isteria testelor genetice nu se justifică, iar costurile programelor naţionale pentru gravide, care includ setul complet de analize, dar mai ales analize genetice complexe, cum sunt triplul-test şi amniocenteza, ar fi exorbitante şi ar depăşi cu mult beneficiile, susţin medicii.

Amniocenteză gratuită doar pentru gravidele cu risc

"O gravidă fără riscuri nu are nevoie de mai mult de cinci consultaţii la medicul de familie şi trei consultaţii la medicul specialist. Investigaţii ca dublul test sau triplul test trebuie efectuate obligatoriu de gravidele cu risc (peste 35 de ani, fumătoare, diabetice etc.). După caz, următorul pas e amniocenteza. Precizia lor e de 70%, iar 5% din totalul testelor efectuate se dovedesc false", subliniază prof. dr. Florin Stamatian, prim-vicepreşedinte al Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România.

Ministerul Sănătăţii derulează un program naţional de testare pentru femeile gravide de peste 35 de ani la risc, doar la recomandarea medicului. Acestea pot face triplul test şi amniocenteza gratuit în şase centre din ţară (Cluj, Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi, mai nou, Târgu Mureş). Fondurile sunt însă limitate, iar foarte multe femei ce ar avea acest drept (analizele arată un risc crescut) nu ştiu nimic despre program, fiind orientate mai mult spre centrele private. Tendinţa aşa-ziselor "investigaţii la cerere" se remarcă şi la femeile între 20 şi 30 de ani.

"Dincolo de simple metode de precauţie, aceste teste sunt exagerări la 20-30 de ani, încarcă inutil sistemul de sănătate şi cresc volumul de muncă în laboratoare. Femeile trebuie să ştie că sarcină cu risc zero nu există. Din start, riscul este de 1,5-2%", spune şi prof. dr. Bela Szabo, preşedintele Comisiei de obstretică-ginecologie din Ministerul Sănătăţii.

"Intoxicate" de anturaj şi de medicii comozi

Dincolo de teama de malformaţii, teama închipuită de durere a declanşat o adevărată "epidemie" de cezariene. Femei din toată lumea au prins rapid "gustul" lor, fiind susţinute chiar de medici. Şi, dacă în maternităţile de stat încă se lovesc de refuzul medicilor, în maternităţile private, 70% din gravide vin tocmai pentru a naşte prin cezariană. De vină sunt "intoxicaţiile" anturajului, dar şi relaxarea medicilor, o spun chiar unii dintre ei.

"Dacă medicul convinge femeia să nască prin cezariană, iar la naştere copilul păţeşte ceva, toata vina cade pe medicul respectiv. De ce n-a făcut cezariană?", accentuează Szabo.

"Femeile sunt sfătuite prost de prietene, de mame cum că durerile sunt groaznice, fără să ştie că fiecare percepe durerea diferit. Şi medicii preferă să le facă operaţie pentru că este şi mai scumpă, mai previzibilă şi durează mai puţin", îl completează medicul Florin Stamatian.

Deşi fug de durere, medicii spun că aceasta este mai mare după cezariană, recuperarea este mai greoaie, iar bebeluşii se pot confrunta cu probleme respiratorii din cauza trecerii rapide de la mediul uterin la mediul exterior. Singurele situaţii în care este admisă cezariana sunt problemele specifice, precum greutatea mare a fătului (peste 4 kilograme), constituţia firavă a ba zi nului mamei şi alte afecţiuni ale mamei şi fătului.