Încarcerarea lui Adrian Năstase aduce în discuţie şi alte cazuri în care demnitarii români au primit pedepse cu închisoarea sau au fost arestaţi preventiv sub acuzaţii de corupţie

După o săptămână de pomină în care întreaga ţară a urmărit cu sufletul la gură starea fostului premier Adrian Năstase, scandalul şi-a găsit deznodământul după ce acesta a fost transportat la spitalul penitenciarului Rahova. "Cazul Năstase" este doar ultimul în care un nume mare din politica românească apare pe listele persoanelor arestate preventiv sau condamnate cu executare. De la "Afacerea caltaboşul" a lui Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, până la "dispariţia" lui Mihail Boldea în Kenya, politica românească a fost zguduită de scandaluri lăsate cu arestări.

Doi foşti miniştri şi caltaboşii

Decebal Traian Remeş, fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, a fost acuzat de trafic de influenţă. Alături de el, Ioan Avram Mureşan (fost ministru al Agriculturii în guvernarea CDR) a fost acuzat de complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, în acelaşi caz. Remeş ar fi primit bani, dar şi mâncare (caltaboşi) de la un om de afaceri pentru a-l ajuta să obţină contracte. Concret, procurorii au arătat în instanţă probe care ar fi dovedit că Remeş fusese de acord să favorizeze firma implicată în scandal în schimbul unei maşini de lux, 15.000 de euro şi chiar produse alimentare. Românii au rămas uimiţi când au văzut, chiar la postul public de televiziune, cum s-a derulat "afacerea". S-au difuzat imagini în care apărea fostul ministru, negociind. "Ăştia îi am pentru tine, nu ştiu cum să fac!", spunea Mureşan, într-una din interceptările video, în legătură cu un plic de pe masa de la restaurantul unde era filmat. "Păi, mi-i dai, că nu e problemă", venea şi răspunsul lui Remeş, uimind o ţară întreagă. În urma scandalului, Remeş a demisionat din funcţia de ministru. În 2008, a fost începută şi urmărirea penală pe numele său, în luna iunie a aceluiaşi an fiind trimis în judecată. În februarie anul acesta, Remeş a primit trei ani de închisoare cu executare, din partea judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia nu este însă definitivă. Remeş încă mai aşteaptă deznodământul, în libertate.

Mureşan şi alte fapte Ioan Avram Mureşan, cel despre care procurorii spun că e complicele lui Remeş din "Dosarul Caltaboşul", a ajuns totuşi după gratii, pe 31 mai 2012, însă după o sentinţă dată în alt caz. Mureşan a fost condamnat pentru deturnare de fonduri, faptă petrecută în 1999, când ocupa funcţia de ministru al Agriculturii, în guvernarea CDR. Atunci, Mureşan a creat un prejudiciu de 30 de miliarde de lei vechi în minister. Practic, a folosit în alte scopuri bani acordaţi Guvernului României de către Guvernul SUA. În legătură cu decizia judecătorilor, Mureşan a declarat, la România TV: "M-am gândit că e un joc care până la urmă se va finaliza şi că oamenii ăştia vor înţelege că n-am dus nimic acasă, că n-am luat niciun leu de la nimeni, că n-am favorizat pe nimeni". Un deputat dispare

Deputatul PDL Mihail Boldea este un alt exemplu recent de demnitar care ajunge după gratii. Boldea a fost arestat preventiv în urmă cu mai bine de trei luni sub acuzaţia de constituire a unui grup infracţional. Mai mult, procurorii vorbesc de înşelăciune în formă continuată şi evaziune fiscală. Prejudiciul estimat ar depăşi fabuloasa sumă de 1 milion de euro, spun anchetatorii. Ce scoate, însă, în evidenţă cazul său, este că, la momentul în care procurorii DIICOT puneau la punct ultimele detalii ale arestării sale, Boldea a dispărut subit. Isteria creată în jurul dispariţiei acuzatului s-a amplificat după ce preşedintele Traian Băsescu a spus că acesta urma să fie prins tocmai în Kenya. Totul s-a mai calmat după ce însuşi urmăritul a intrat în direct pe mai multe posturi TV şi, telefonic, a transmis că e de fapt în Congo şi că se va întoarce de bunăvoie. În prezent, Boldea este încarcerat, preventiv, la Galaţi.

Mischie, un caz din 2005 Fostul "baron" de Gorj, şef al organizaţiei judeţene a PSD, Nicolae Mischie, a făcut, de-a lungul timpului, subiectul a zeci de articole de presă pentru suspiciuni de corupţie. Pe 13 iunie anul acesta, s-a pronunţat şi justiţia, într-o primă fază, în cazul său: a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru luare de mită, decizia nefiind însă definitivă Cazul în care este judecat se află în atenţia justiţiei încă din 2005. Potrivit procurorilor DNA, între 1999 şi 2002, un afacerist din Gorj ar fi efectuat lucrări de construcţie şi renovări în valoare de 4,5 miliarde de lei vechi la trei imobile deţinute de Mischie. Anchetatorii spun că Mischie ar mai fi pretins şi mită un autoturism ARO, mobilier şi  aparatură în valoare de peste 400 de milioane de lei vechi. Pentru toate "atenţiile" primite, Mischie ar fi urmat să intervină pe lângă diverse instituţii, pentru a-i da omului de afaceri contracte.

Un primar cu multe telefoane Primarul Clujului, Sorin Apostu, a pus toată presa pe jar după ce, la finalul anului 2011, a fost arestat. În prezent este judecat pentru 18 fapte de luare de mită, 19 acte de complicitate la spălare de bani, alte 19 de fals în înscrisuri, 21 de trafic de influenţă şi alte infracţiuni. Cât i-a ţinut locul lui Emil Boc la primăria Clujului, Apostu ar fi primit aproape 130.000 de euro mită de la reprezentanţii firmelor de salubrizare Brantner Vereş şi Rosal, pentru a le menţine contractele. Apostu mai este acuza că a spălat banii prin cabinetul de avocatură al soţiei, Monica Apostu, al cărei nume apare în acelaşi dosar. S-au făcut multe interceptări în dosar. Treabă dificilă pentru procurori, dacă ţinem cont că Apostu deţinea nu mai puţin de 17 telefoane mobile la care ar fi pus la punct "detaliile".

Stenogramele lui Voicu

Greu se pot uita interceptările din cazul senatorului PSD Cătălin Voicu. Stenogramele au făcut poate cea mai clară imagine a subsolurilor lumii politice româneşti, au creionat cum se negociază intervenţii în justiţie şi au scos la iveală, uneori cu accente comice, nivelul celor care ocupă funcţii importante în stat - când a fost arestat, Voicu era vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare din Senatul României. Era decembrie 2009 când Voicu a fost pus sub acuzare de DNA pentru trafic de influenţă. Ca şi stenogramele, imaginile video cu Voicu plecând spre arest cu sticlele de apă minerală după el sunt şi ele emblematice. Însuşi Voicu descria plastic, într-o discuţie interceptată, arestul preventiv: "Nu vă puteţi închipui ce e acolo. Arestul din Capitală, de la minus 2, ăla care e pe tubulatură - Evul Mediu. Uşi negre de fier, zăbrele şi lacate, nu au aerisire, ţigani, bandiţi, te f...ăia în c...., te omoară. Ia noaptea din furculiţă care o au, o ia şi o ascute şi-o bagă în gat. Pe arest preventiv sunt tot felul de borfaşi, tot felul de bandiţi. Ce să împaci, bă. Dacă are...au un contract cu moartea", ar fi spus Voicu. După un an şi patru luni, Voicu a ieşit din arest, sub control judiciar. Pe 1 iunie 2012, acesta a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Decizia instanţei nu este însă definitivă.

AFACERIŞTI "Peştii mari" din mediul de afaceri şi gratiile Alături de demnitari acuzaţi sau condamnaţi, în scandalurile care i-au implicat s-au aflat, cel mai des, cunoscuţi oameni de afaceri. Un ultim exemplu: chiar astăzi judecătorii instanţei supreme au pus punct unui scandal care, din 2005, a ţinut justiţia în şah, implicând întreg sistemul economic din România - omul de afaceri Corneliu Iacobov a fost condamnat la şapte ani de detenţie, alături de Toader Găurean şi Marin Marin, pentru prejudicierea Rafo Oneşti. Astfel, numele lui Iacobov se înscrie în lista oamenilor de afaceri "grei" care sunt condamnaţi la închisoare pentru faptele lor. În 2005, Iacobov şi complicii săi au încheiat cu firma Metal EuroEst, din Câmpina, un contract de vânzare-cumpărare care implica un pachet de acţiuni de Electrocarbon Slatina. Procurorii spun de fapt că Iacobov şi ceilalţi inculpaţi din dosar au prejudiciat atunci rafinăria din Oneşti cu peste 240 de miliarde de lei vechi.

SOV, un an la închisoare Sorin Ovidiu Vîntu a fost centrul mai multor scandaluri care au sfârşit în justiţie. Şi poate că hotărârea instanţei de acum o săptămână în ce priveşte doar unul dintre cazurile în care este implicat ar fi creat mai multă vâlvă, dacă nu ar fi ieşit la iveală acuzaţiile de plagiat pe numele lui Victor Ponta şi tentativa de suicid a lui Adrian Năstase. Totuşi, realitatea e că Sorin Ovidiu Vîntu se află în prezent la penitenciar, după ce a primit o pedeapsă de un an de închisoare pentru şantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiţă.  Vântu a fost judecat după ce, în 2011, l-a forţat pe Ghiţă să-i dea 150.000 de euro, sub ameninţarea că altfel va pierde contractul de  management al postului Realitatea TV, unde Ghiţă fusese numit manager chiar de Vîntu. Această pedeapsă însă nu atinge cu nimic celelalte dosare în care apare numele "părintelui FNI". Acesta mai este acuzat de favorizarea infractorului, procurorii susţinând că au probe care atestă că omul de afaceri l-a ajutat pe Nicolae Popa, celebrul fugar din dosarul FNI, arestat în Indonezia. Ministerul Public a dispus redeschiderea atât a dosarului FNI, cât şi a dosarelor Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont, în care Vîntu fusese achitat. Patronul Atlassib, condamnare pentru mită

Alt dosar care implică numele unui cunoscut afacerist, încheiat recent printr-o condamnare la un an şi şase luni de închisoare, este cel pe numele patronului firmei de transport Atlassib şi al Băncii Carpatica, Ilie Carabulea. Procurorii au susţinut în instanţă că Ilie Carabulea l-a mituit pe şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu, pentru a-l ajuta în promovarea unui recurs în interesul legii, prin influenţarea Procurorului General Laura Codruţa Kovesi.