Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu s-a prezentat vineri la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a-i fi adusă la cunoştinţă începerea urmăririi penale pe numele său pentru luare de mită.

UPDATE. Tăriceanu le-a cerut procurorilor să studieze dosarul, mai ales noile probe. Tăriceanu spune că acuzațiile sunt eronate. Fostul premier a afirmat că nu a promovat de la sine putere actele care fac cauza dosarului și că ele au trecut prin același circuit prin care trec toate actele avizate de Guvernul României, conform normelor in vigoare.

„Mi s-a adus la cunoștință calitatea de suspect. Desigur, se pleacă de la o premisă greșită, eronată. Sunt acuzat că în perioada în care am condus Guvernul României am emis legi să favorizeze o anumită companie. Prim ministru nu dă decizii din pix cum crede lumea, sunt anumiți pași care sunt urmăriți. Am cerut timp necesar pentru studierea probelor, voi urma procedurile prevăzute în cadrul procesului”, a declarat Tăriceanu.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu s-a prezentat vineri la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a-i fi adusă la cunoştinţă începerea urmăririi penale pe numele său pentru luare de mită.

Iohannis a admis urmărirea penală a lui Tăriceanu

Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis ministrului Justiţiei, Stelian Ion, cererea de urmărire penală a fostului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Anterior, „în cursul zilei de azi, 12 ianuarie 2020, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui României referatul de sesizare privind efectuarea urmăririi penale faţă de o persoană care la data faptelor avea funcţia de prim-ministru, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită”, anunțase Parchetul General.

De ce îl acuză pe Tăriceanu DNA

Tăriceanu se află iarăși în vizorul DNA, fiind acuzat de luare de mită. DNA a anunțat că cere Parchetului General sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu-Tăriceanu.

Tăriceanu este acuzat de DNA ar fi primit mita perioada 2007-200. Adică în perioada în care era premier.

„Procurorul-şef al DNA a transmis procurorului general al PICCJ referatul cauzei, în vederea sesizării Preşedintelui României pentru urmărirea penală pentru o persoană. La data faptelor, aceasta avea funcţia de prim-ministru li este acuzată de luare de mită“, se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivit DNA, persoana pentru care se cere efectuarea urmăririi penale ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007 – 2008, de la reprezentanţii unei companii austriece foloase materiale în valoare de 800.000 USD. Acestea au constat în plata unor servicii de consultanţă.

„În schimb, acesta şi-ar fi exercitat atribuţiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăţilor făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului.

Mai precis,  pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, susţin anchetatorii.

Reacția lui Tăriceanu la acuzațiile DNA

După aflarea acestei vești, Călin Popescu Tăriceanu a reacționat pe Facebook:

„Având în vedere solicitarea DNA adresată Președintelui României pentru începerea urmăririi penale împotriva mea, doresc să fac următoarele precizări: 1) în legătură cu „reîncălzirea” dosarului Microsoft, precizez că Guvernul pe care l-am condus NU a făcut NICIO PLATĂ către Microsoft sau firmele distribuitoare de licențe Microsoft. În condițiile în care nu s-a făcut NICIO PLATĂ, o acuzație de luare de mită mi se pare aberantă; 2) în perioada în care am condus Guvernul României nu am făcut decât să intrăm în legalitate cu privire la folosirea de către instituțiile publice din România a licențelor Microsoft, respectiv am procedat la inventarierea numărului de licențe care erau folosite în România de acestea și punerea lor în acord cu contractul semnat de Guvernul României în anul 2004, când nu eram prim-ministru. Cele 4 Hotărâri de Guvern care au vizat acest contract au urmărit doar crearea cadrului legal necesar. Intrarea în legalitate nu poate să fie socotită ca o favoare făcută firmei Microsoft; 3) una dintre cele 4 Hotărâri de Guvern a avut ca scop punerea în legalitate inclusiv a licențelor folosite în domeniul justiției, motiv pentru care a fost avizată chiar de către Procurorul General al României de la acea dată, adică de către dna Laura Codruța Kovesi;

„O dorință de răzbunare a președintelui Iohannis”

Interpretez această redeschidere a dosarului ca o dorință de răzbunare a președintelui Iohannis și de înlăturare totală de pe scena politică românească a singurului opozant pe care domnia sa îl are. Mandatul al doilea al lui Klaus Iohannis începe să semene din ce în ce mai mult cu al doilea mandat al lui Traian Băsescu, mandat dominat de abuzurile pe care le știm cu toții. Este clar că președintele Iohannis merge pe același drum de politizare a justiției, de înlăturare prin intermediul procurorilor DNA a opozanților, dorindu-și cu ardoare să fie singurul dictator dintr-o țară europeană în secolul XXI. Nu mă împotrivesc procesului de justiție și nu aș avea cum, dar nici nu pot să fiu, prin tăcere, complicele revenirii justiției în câmpul „tactic” și politic. Așa că, până când un judecător din România va hotărî definitiv și irevocabil că sunt vinovat de vreo faptă penală, o să mă lupt în continuare cu toți cei care vor să repună pe picioare sistemul nășit de Băsescu”.

Revenim cu amănunte