Dacă sondajele sunt „pe bune“, bucureştenii îşi pregătesc ceva ce vor regreta. În turul al doilea, indepedentul PSD-ist Sorin Oprescu îl va spulbera pe buldogul PDL-ist Vasile Blaga. Acesta nu are de unde să obţină voturi în plus, decât dacă echipa lui electorală, mă refer şi la şeful statului aici, va reuşi să mobilizeze un număr impresionant de nehotărâţi. Dar, haideţi să-i vedem pe primii cinci candidaţi!
Sorin Oprescu. Eroul de „dramoletă“ pare cel mai puţin preocupat de jobul de primar. La un moment dat l-am comparat cu Ilie Năstase cel bătut de Victor Ciorbea în anul 1996. Dar până şi fostul tenismen mi s-a părut mai preocupat de proiecte plauzibile. Medicul personal al lui Ion Iliescu e prea miştocar ca să stea câte 12-14 ore zilnic aplecat asupra problemelor urbei. Bucureştiul, cu Oprescu primar, va rămâne pe loc. Ca ispravă previzibilă: îl va face cetăţean de onoare pe Ion Iliescu.
Vasile Blaga. S-a comportat în campanie ca şi cum încă nu s-ar fi hotărât dacă „se bagă“ sau nu. A transmis mereu ideea că nici măcar el nu e convins că vrea să devină primar. Dacă toată povestea ar fi un joc pe calculator, ar da bucuros „new game“ şi nu ar mai intra încă o dată într-o asemenea încurcătură. Blaga s-a dat de gol: poate face treabă dacă are hăţurile în mâini (a performat la Interne şi controlează partea lui de partid), dar nu are capacitatea să-şi obţină hăţurile în luptă electorală. Probabil că şi-a jucat soarta de om politic în aceste alegeri.
Ludovic Orban. Pare cel mai bine pregătit pentru a conduce Primăria Capitalei, dar asta nu e neapărat o laudă la adresa lui, cât o critică la adresa celorlalţi. A intrat în competiţie de pe poziţia a treia şi n-a venit cu nimic extraordinar care să-l salte. Încercările de tip socialist de la începutul campaniei, când a făcut caz de faptul că locuieşte la bloc, mai degrabă au transmis ideea că nu are soluţii. Abia atunci când a început să propună proiecte, să vorbească „pe text“, a dovedit că e cel mai bine pregătit candidat. Dar n-au ştiut nici el, nici stafful lui cum să transforme în voturi acest avantaj.
Cristian Diaconescu. A intrat în campanie ca urmare a unui compromis. N-a crezut nicio clipă în şansa lui, şi asta nu doar din realism. La modul ideal, un primar gen Cristian Diaconescu i-ar fi prins bine Capitalei României, cu condiţia ca această funcţie să însemne, în primul rând, reprezentare, iar directorii de departamente şi consilierii să fie nişte intelectuali rasaţi. Sau măcar nişte specialiş ti de prima mână. Dar nu e cazul, aşa că Diaconescu face parte dintr-un alt film. Îndrăznesc să anticipez că viitorul lui politic într-un partid PSD de opoziţie e incert. Şansa lui politică e ca PSD să vină la putere şi, cum partidul are criză de competenţe, să apeleze la perdantul de la locale.
Cozmin Guşă. Este ultimul care va ieşi din marja de eroare. Previzibil, s-a agitat cât ceilalţi la un loc, s-a luat de mai toată lumea şi şi-a atins scopul: PIN va fi reprezentat în Consiliul General, deci Guşă va avea o bună platformă de negociere. Este interesant de văzut câţi dintre consilierii săi vor rămâne în acest partid la finalul mandatului; PIN cu greu va fi vreodată mai mult decât „partidul lui Guşă şi al Laviniei“
Recomandările noastre
