În calendarul creștin ortodox, Sfântul Mucenic Fanurie este pomenit pe 27 august. Acesta a săvârșit nenumărate minuni, însă este cunoscut pentru descoperirea obiectelor și animalelor dispărute.
Sfântul Mucenic Fanurie a trăit în insula Rodos, Grecia. Din păcate nu se cunosc prea multe detalii despre cum a trăit sau cum a trecut la cele veșnice.
Cu toate acestea, prin secolul al XIV-lea, între zidurile unei fortărețe din Rodos, a fost descoperită o biserică în ruină. Printre numeroasele icoane găsite în acel loc se afla și una care reprezenta un tânăr militar care ținea în mâna sa dreaptă o cruce. Este vorba despre Sfântul Fanurie, după spune episcopul Nil (1355-1369).
De menționat este faptul că în jurul icoanei erau reprezentate 12 scene din martiriul Sfântului Mucenic. Se spune că mama acestuia era o mare păcătoasă, iar în ciuda eforturilor depuse de Fanurie, mama Sfântului Mucenic nu a găsit drumul pocăinței. În momentul în care păgânii îl ucideau cu pietre, acesta scria: „Din cauza acestor suferințe, Doamne, vino în ajutorul tuturor care se vor ruga pentru mântuirea mamei lui Fanurie”.
Tradiția spune că îți poți găsi obiectele pierdute dacă faci plăcinte și le dai de pomană pentru iertarea mamei Sfântului Fanurie.
Rugăciunea Sfântului Mucenic Fanurie
Către tine, Sfinte Mucenice Fanurie, înălţându-ne gândurile, noi păcătoşii cu umilinţă şi cu căldură te rugăm: caută dintru înălţimea cea plină de slavă a cerurilor, unde, prin viaţa ta Sfântă şi prin chinurile tale muceniceşti pentru Hristos, ţi-ai dobândit sălăşluire veşnică, şi te milostiveşte de suferinţele, durerile, pătimirile, necazurile, amărăciunile şi strâmtorile noastre. Şi te roagă cu îndrăzneala pe care ai agonisit-o, către Stăpânul tău ceresc şi Dumnezeul nostru, să ne ierte păcatele pe care cu ştiinţă şi cu neştiinţă, pururea, ca nişte robi nevrednici săvârşim, şi să nu se mânie pe noi până în sfârşit, pentru puţinătatea dragostei noastre faţă de El şi faţă de aproapele nostru; ci să fie pururea plin de milostivire faţă de noi şi să îndepărteze de la noi toată suferinţa şi durerea, toate patimile şi necazurile, toate amărăciunile şi strâmtorile, zidind în noi cuget curat, ca să putem rupe cu viaţa noastră de păcat de până acum, şi privind la ceruri, să ne înflăcăram de dorul de a deveni şi noi bineplăcuţi lui Dumnezeu. Aşa, Sfinte Mucenice Fanurie, fii povăţuitorul şi îndrumătorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieţii, pentru ca urmând pilda credinţei şi a dragostei tale faţă de Hristos, să ne învrednicim de darurile tale, pentru iubirea de oameni şi binecuvantarea Marelui nostru Dumnezeu; şi trecând dintru această viaţă pământească, să ne bucurăm, laolaltă cu tine şi cu toţi cei bineplăcuţi din veac ai Domnlui, de împărăţia cea nesfârşită a cerurilor şi de partea celor drepţi, ca împreună cu toţi şi înconjuraţi de cereştii îngeri, să aducem slavă, cinste şi închinăciune lui Dumnezeu Celui slăvit în Treime, în vecii vecilor. Amin!