

Calendar creștin ortodox, 15 iulie. Sfinții Mucenici Chiric și Iulita sunt între sfinţii zilei pomeniţi de credincioșii ortodocși.
Iulita era o tânără de neam bun, înrudită cu împăraţii, din cetatea Licaonia. Ea era căsătorită şi după ce a zămislit soţul ei a murit şi ea a rămas văduvă. Pentru că era creştină pe copil l-a luminat cu Sfântul Botez şi l-a numit Chiric.
Când împăratul păgân Diocleţian a ridicat prigoană împotriva celor ce se închinau la Hristos, Sfânta Iuita şi-a luat pruncul şi două slujnice credinicioase şi a plecat din cetate, lânsând în urmă avere, casă, sclavi şi toată frumuseţea lumii. A ajuns în Seleucia ca o străină ne spunând nimănui cine este.
Acolo au ajuns prigonitorii prin guvernatorul Alexandru care era nemilos cu creştii vânându-i şi torturându-i fără nici o milă. Iulita şi-a luat fiul, acum în vârstă de trei ani şi a fugit în Tars, sperând că va scăpa de urgie şi unde trăia cu săracii crezând că-şi va găsi liniştea.
Degeaba, mâna lungă a judecătorului Alexandru a prins-o pe Iulita împreună cu alţi creştini şi cu fiul ei Chiric. Judecătorul văzând un copil aşa drăgălaş l-a luat în braţe dar acesta se împotrivea şi se zbătea lovindu-l.
La un moment dat a strigat, “sunt creştin şi vreau la mama”. Atunci păgânul l-a aruncat e copil pe scări iar acesta s-a zdrobit de muchiile ascuţite ale treptelor.
Sfânta Muceniţă Iulia văzând trupul neînsufleţit în balta de sânge nu mai simţea nici o durere la rănile pe care i le făceau şi nici o usturime când turnau smoală topită pe ea.
Când călăii şi-au dat seama că nu o vor convinge să renunţe la Hristos au dus-o la locul de execuţie şi au tăiat-o, lăsând-o hrană animalelor sălbatice.
Cele două slujnice care-i fuseseră alături au luat în secret moştele Sfințiilor Mucenici Chiric și Iulita şi le-au îngropat după cuviinţă.
Una din ele a trăit până în vremea lui Constantin cel Mare şi a arătat creştinilor unde au fost îngropate sfintele lor moaşte, iar când le-au dezgropat nestricate şi cu bună mireasmă toţi cei prezenţi s-au tămăduit de orice sufereau.
Glasul al 4-lea
Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Glasul al 4-lea
Arătatu-Te-ai astăzi lumii și lumina Ta, Doamne, s-a însemnat peste noi, care cu cunoștință Te lăudăm. Venit-ai și Te-ai arătat, Lumina cea neapropiată.
În braţe purtând muceniţa lui Hristos, Sfânta Iulita pe Mucenicul Chiric, în privelişte ca o maică bucurându-se, a grăit: Tu eşti, Hristoase, lauda mucenicilor.
Sfântul Cuvios Iosif, arhiepiscopul Tesalonicului;
Sfântul Vladimir, luminătorul Rusiei;
Sfântul Mucenic Lolian.