Calendar Ortodox, 2 februarie. Întâmpinarea Domnului, prăznuită la 40 de zile de la nașterea lui Hristos

Calendar Ortodox, 2 februarie. Întâmpinarea Domnului, prăznuită la 40 de zile de la nașterea lui HristosÎntâmpinarea Domnului, sărbătoare cu cruce roșie. Sursă foto: doxologia.ro

Calendar Ortodox. Astăzi, 2 februarie, la 40 de zile de la Nașterea Domnului, Biserica Ortodoxă prăznuiește Întâmpinarea Domnului sau Aducerea la Templu a Pruncului Iisus. Este unul dintre Praznicele Împărătești.

Calendar Ortodox. În această zi sfântă, Mântuitorul este dus la Templu de Fecioara Maria și dreptul Iosif pentru împlinirea Legii, care prevedea ca orice întâi născut de parte bărbătească să fie afierosit lui Dumnezeu în a 40-a zi de la naștere. Potrivit tradiției iudaice, femeia care născuse un prunc de parte bărbătească nu avea voie să intre în templu, ca centru al vieții religioase, timp de patruzeci de zile.

Calendar Ortodox. Hristos a fost întâmpinat în Templu de Sfântul Simeon

Sfânta Familie este întâmpinată de dreptul Simeon, prăznuit în 3 februarie, și de prorocița Ana. Potrivit Tradiției, dreptul Simeon avea 360 de ani, fiind un mare cărturar al Legii celei Vechi.

Când l-a luat în brațe pe pruncul cel sfânt, a rostit.

 „Acum slobozește (eliberează) pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumina spre descoperirea neamurilor și slava poporului Tău, Israel” (Luca 2, 29-32). După întâlnirea cu Domnul și Mântuitorul lumii, bătrânul și dreptul Simeon pleacă spre a le vesti și celor adormiți că Fiul lui Dumnezeu S-a Întrupat din Fecioară Preacurată.

La rândul ei, prorocița Ana, văduvă de 84 de ani, vorbea despre Pruncul Iisus tuturor celor ce așteptau mântuire în Ierusalim. Ea îi simbolizează pe prorocii care au amintit de venirea unui Salvator, dar și împlinirea acestor prorociri din Vechiul Testament.

Tradiția aducerii pruncilor la Biserică

Întâmpinarea Domnului sau aducerea Lui spre închinare a rămas ca pildă și la noi, ca îndatorire a mamelor de a aduce pruncii la biserică, la patruzeci de zile după naștere, pentru molifta de curățirea lor și închinarea pruncilor la sfintele icoane. Mama care a născut vine în biserica și în numele familiei aduce pe noul-născut ofranda lui Dumnezeu, închinându-l la altar.

După ce-i însemnează pe mamă și pe fiu cu semnul sfintei cruci, preotul îi pune acesteia epitrahilul și mâna dreaptă pe cap, citește rugăciunile începătoare, troparul Întâmpinării Domnului, apoi cele cinci molitve din Aghiazmatar.

Rugăciune de ziua Întâmpinării Domnului

„Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule, Unule Născut și Cuvântul lui Dumnezeu, Care mai înainte ai fost văzut de prooroci ca prin oglindă, în ghicitură, și mai pe urmă în aceste zile, Te-ai născut nestricat cu trupul din Preasfânta Fecioară Maria, și în a patruzecea zi, în locul cel sfânt întru întâmpinarea întregii lumi Te-ai arătat ca prunc, purtat în brațele dreptului Simeon pentru mântuirea tuturor celor din Adam!

Cât de proslăvită și de prealuminată este aducerea Ta în brațele Născătoarei de Dumnezeu în biserica Domnului, și întâmpinarea Ta de către bătrânul Simeon. Astăzi cerurile se veselesc, și pământul se bucură de venirea Ta, Dumnezeule, de venirea Dumnezeului și Împăratului nostru. De demult Moise s-a urcat în munte ca să vadă slava Ta, dar nu a putut să-Ți vadă fața Ta, pentru că i-ai arătat doar spatele.

În această zi prealuminoasă a întâmpinării Tale, Tu Te-ai arătat pe Tine Om, strălucind de nespusa lumină dumnezeiască, ca împreună cu Simeon să Te vedem față către față, să Te pipăim cu mâinile și să Te primim în brațele noastre, ca să Te cunoaștem pe Tine ca Dumnezeu venit în trup. Pentru aceasta, proslăvim nespusa coborâre a Ta, și marea Ta iubire de oameni, că prin venirea Ta ai dăruit acum bucurie cerească neamului omenesc căzut de demult în păcat.

„Să te purtăm în inimi”

Că Tu prin dreapta Ta judecată ai izgonit pe strămoșii noștri din raiul desfătării în lumea aceasta, iar acum ne-ai miluit și iarăși ne-ai deschis locașurile cerești, și ai prefăcut plânsul nostru întru bucurie, iar Adam nu se mai rușinează pentru neascultare, și nici nu se va mai ascunde de la fața Ta, fiind chemat de Tine, pentru că Tu ai venit acum ca să iei asupră-Ți păcatele lui, să-l speli cu sângele Tău și să-l îmbraci pe el, gol fiind, în haina mântuirii, în podoaba veseliei, și să-l înfrumusețezi pe el ca pe un mire.

Iar pe noi pe toți, care prăznuim Dumnezeiasca ta întâmpinare, învrednicește-ne ca împreună cu fecioarele înțelepte, să Te întâmpinăm pe Tine, Mirele nostru ceresc, cu candelele credinței și curăției aprinse, să privim cu ochii credinței dumnezeiasca Ta față, să te purtăm în inimi, în toate zilele vieții noastre, ca să ne fii nouă Dumnezeu, și noi să fim poporul Tău.

Iar în slăvita și înfricoșata zi a venirii tale, când toți sfinții vor ieși în văzduh pentru marea Ta întâmpinare, învrednicește-ne și pe noi să Te vedem, și astfel pururea cu Domnul vom fi. Slavă milosârdiei Tale, slavă împărăției Tale, slavă purtării Tale de grijă, Unule Iubitorule de oameni, că a Ta este împărăția și puterea și slava, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte, și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.