Falsificatorul istoriei românilor în beneficiul URSS avea să moară câteva luni mai târziu după declanşarea scandalului din cauza căruia căzuse în dizgraţie.

Pe 19 februarie 1958, pentru identificarea numărului morţilor, a membrilor comitetului sindical şi a celor ai comitetului de grevă, Mihai Roller a convocat, La Institutul de Istorie al PMR unde era director, mai mulţi participanţi la greva de la Atelierele Griviţa din februarie 1933. Cu acel prilej, Constantin Doncea a spus: „Noi trebuie să dăm adevărul pentru a putea pune lucrurile în istorie aşa cum s-au întâmplat”. S-a stabilit că în comitetul sindical au fost 15 tovarăşi, în cel de grevă, care s-a întrunit pe 28, 31 ianuarie şi 2 februarie, 37 de tovarăşi, iar cu comitetul de acţiune nu s-a putut ajunge la nicio concluzie, deşi s-a vehiculat numărul de 350 de membri.

Numele conducătorului României comuniste de atunci, Gheorghe Gheorghiu Dej, ia-l de unde nu-i! Roller a tras linie adunării, rugându-i pe participanţi „să chemaţi şi pe alţi tovarăşi care au făcut parte din comitetul de fabrică, de grevă, pentru ca să putem controla mai bine aceste date”. Această ofensă adusă lui Dej avea să-I fie fatală măcelarului istoriei românilor.

Ca să se mai îndulcească lucrurile, s-a consemnat că pe 3 februarie ar fi fost o şedinţă în casa de pe strada Ilie Pintilie 10, la care ar fi participat şi Gheorghiu şi Stoica. Deja din 31 ianuarie, un cerc restrîns de de sindicalişti trimiseseră în toată ţara 20 de oameni cu manifeste, consemnul pentru declanşarea grevelor fiind „Maria a născut”.

„La Griviţa în 1933, n-am văzut pe tov. Gheorghiu-Dej”

Cel mai scandalos pentru conducerea PMR a fost ce a spus, la Institut, Teodor Luchievici, participant la evenimentele din 13-15 februarie: „Eu, în ce am spus, nu am văzut pe tov. Gheorghiu, Chivu Stoica. I-am văzut la Jilava. Nu i-am văzut în adunările nostre de la sindicat. Nu vreau să cobor pe nimeni şi nici să ridic pe cineva”. Luchievici declara, pe 21 martie 1958, că lucra la Griviţa din 1922 şi mai participase la greva din 1928. Pe 23 mai, Luchievici era chemat din nou la partid ca să dea socoteală: „Cu ocazia a 25-a aniversare a luptelor de la Griviţa am fost chemat la Institutul de Istorie a Partidului unde am declarat că eu la Griviţa în 1933 n-am văzut pe tov. Gheorghiu-Dej, nici pe tov. Chivu Stoica, dar am văzut pe Doncea care a condus greva. Prima grevă era spontană, Partidul Comunist nu era acolo. Şi tov. Doncea a spus că nu era clară legătura cu partidul. Aceasta a auzit şi tov. Roller care nu a zis nimica. Eu am crezut la Institut că în Istoria Partidului ce va fi scrisă nu va fi pus rolul tov. Doncea şi al meu personal de aceea am spus că nu vreau să ridic pe nimeni, nici să cobor pe nimeni. La grevă nu se vorbea de tov. Gheorghiu Dej şi tov. Chivu Stoica, ci de vechiul partid (Breiner etc).

Tov. Doncea a luat parte în grevă şi în toate acţiunile. Consideram că este un tovarăş foarte bun, era revoluţionar, hotărât. Doncea a călcat alături de linia partidului că acum câţiva ani umbla cu nişte oameni filfizoni.

Mă gândesc totuşi la tov. Doncea şi Vasilichi de ce sunt numai membri supleanţi ai CC al PMR?

Am pus întrebarea de ce tov. Doncea nu este mai ridicat că el a fost în URSS şi Spania”.

Doncea a făcut o expunere antipartinică

În Nota de Cercetare întocmită de Comisia de Control a PMR, condusă de Constantin Pîrvulescu , s-a consemnat că Mihail Roller „în loc să întocmească o listă şi să verifice cine ar putea să ajute la reconstituirea luptelor şi să stabilească câţi oameni s-au pierdut în aceste lupte, a cerut lui Turcu Ion să fixeze cine ar putea merge la Institut şi Turcu Ion să convoace un număr de CFR-işti.

Astfel Turcu Ion a convocat pe următorii: Doncea Constantin, Şandru Ovidiu, Luchievici Teodor, Avramescu Marin, Hulubescu Traian şi încă alţi 7 oameni. La această şedinţă Doncea Constantin a făcut o expunere antipartinică, scoţând în evidenţă rolul persoanei sale şi n-a vorbit nimic despre rolul partidului şi a afirmat că: „noi nu aveam organizaţie, nu ştiam ce să facem... Am vrut să trimitem un om să primească un cuvânt din partea partidului dar ne-am hotărât să nu trimitem”.

Faţă de atitudinea antipartinică a lui Doncea, tov. Roller n-a luat nicio poziţie critică şi arată: „Doncea s-a îndepărtat mult de la subiect şi este posibil că şi eu am scăpat unele afirmaţii strecurate de Doncea... În şedinţă nu am luat special cuvântul să-l combat. Nemulţumirea mea a răbufnit după şedinţă şi după plecarea lor”.

Verbal ne-a declarat însă următoarele: „Mi-am dat seama că Doncea voia să ducă discuţiile într-o direcţie politică nejustă” şi arată că se referea la faptul că „Doncea căuta să scoată în evidenţă persoana sa în luptele de la Griviţa”.

Atitudine împăciuitoristă şi de gură căscată

În Nota de Cercetare mai este notat: „Reiese însă că tov. Roller nu numai că nu a combătut pe Doncea, dar nici n-a sesizat conducerea partidului despre atitudinea lui Doncea la Institut şi nici atunci n-a sesizat pe nimeni când i s-a spus de tov. Homenco Suzana că Luchievici în expunerea sa a arătat în mod dusmănoş că: „El nu vrea să coboare pe nimeni şi nici să urce pe nimeni dar el nu a văzut acolo nici pe tov. Gheorghiu, nici pe tov. Chivu că ştie că greva de la Griviţa CFR nu a fost condusă de partid, că această grevă a fost spontană”.

În acest sens a vorbit la Institut şi Bîgu Vasile şi alte elemente antipartinice şi oportuniste care au folosit Institutul de Istorie ca o tribună să-şi expună punctul lor de vedere antipartinic.

Cu acest prilej a ieşit puternic la iveală atitudine împăciuitoristă şi de gură căscată a unor lucrători din Institutul de Istorie a partidului în frunte cu tov. Roller Mihail.

Tov. Roller a căutat să justifice poziţia sa împăciuitoristă şi cu greu a recunoscut că a manifestat atitudine neprincipială spunând: „Cu profundă durere trebuie să constat că în cazul de faţă am manifestat o vigilenţă tocită”.

Deşi manifestă o frământare în legătură cu această lipsă n-a reuşit să-şi analizeze cauzele abaterii sale”.

 

Chestionar pentru Roller

Partidul l-a luat la întrebări, în scris, pe Roller. Acesta a trebuit să răspundă de ce l-a invitat pe Doncea. Sau la întrebări ca: Arăţi că ştiaţi că puteţi avea surprize la aceste expuneri ex. Luchievici venea cu cuvinte tendenţioase. Ce probleme tendenţioase a expus Luchievici? Când ai văzut că Luchievici vorbeşte împotriva conducătorilor de nu ai asistat la şedinţe? De ce ai dat dispoziţie să se şteargă din banda de magnetofon şi din stenogramă acest text şi nu aţi venit cu ea la legătura superioară la tov. Pîrvulescu sau Ofelia? După ce aţi fost sesizat de către Suzana Homenco că Luchievici vorbeşte duşmănos la adresa conducătorilor de partid de ce n-aţi sesizat legătura superioară? (Tov. Ofelia Manole arată că nu a fost sesizată de tov. Roller că la Institut unii cfr-işti vorbesc nepartinic).

Răspunsul lui Roller dat Comisiei de Control

În răspunsul său la chestionar, Roller spunea: „Ţin de la început să precizez că nu am avut o atitudine pasivă faţă de Doncea. Vorbirea lui Doncea mi-a procurat două feluri de supărări. Deoparte, Doncea se îndepărta de la obiectul discuţiei... Vorbea mereu de el fără să spună lucruri concrete legat de ceea ce doream să stabilim... Nemulţumirea mea a răbufnit imediat după şedinţă (nu repet aici toate vorbele exact, pentru că ele conţineau şi o înjurătură)”.

Turnător dedicat

La întrebarea de ce nu a sesizat legătura superioară, el explica: „Două sau trei zile după acea şedinţă am primit o dispoziţie telefonică de la secţia de propagandă (prin tov. Ofelia) să înceteze orice activitate în legătură cu strângerea materialelor privind luptele din 1933... Mi-am dat seama că e ceva serios la mijloc (ce anume concret nu ştiu nici azi) când am fost chemat la Comisia de Control şi întrebat despre această problemă... Mintea mea nu concepe că în mod voit să nu raportez vreun lucru sau fapt pe care bănuiesc că nu-l ştie partidul. În ultimii ani, când în rândul istoricilor au apărut unele idei nemarxiste, dăunătoare am luat totdeauna poziţii indiferent dacă îmi aduceau sau nu neplăceri, am sesizat fel de fel de lucruri legate de muncă atât tov. Pîrvulescu cât şi sectiei de propagandă, am sesizat şi unele lucruri nelegate de munca mea”.

„Am manifestat o vigilenţă tocită”

Răspunsul, datat 27 mai 1958, se încheia aşa: „Cu profundă durere trebuie să constat că-n cazul de faţă am manifestat o vigilenţă tocită. Nu ştiu dacă am redat bine tot ce mi-am amintit, felul cum am judecat şi frământarea care mă stăpâneşte, când trec în revistă cum s-au petrecut lucrurile. Sigur e că îndurerarea şi învăţătura care decurge din toate acestea va stărui multă vreme în mintea mea”.

Roller încerca să dreagă busuiocul şi faţă de Dej personal: „Am explicat că dacă Luchievici afirmă că el nu cunoaşte anumite lucruri este pentru că el a cunoscut un câmp restrâns al activităţii. Luchievici nu a fost în conducerea luptelor şi de aceea nu a întâlnit pe conducătorii luptelor. Luchievici s-a supărat şi a căutat să susţină – după şedinţă pe coridor – că el ştie multe, a fost la crearea partidului, a avut legături cu Cominternul. Înşiruia vorbe fără legătură”.

 

Moartea şi autopsia unui călău

Falsificatorul istoriei românilor, în beneficiul regimului comunist și al URSS, Mihai Roller, era găsit mort în locuința sa pe 21 iunie 1958. Cum căzuse în dizgrația lui Gheorghe Gheorghiu Dej, s-a zvonit imediat că Mihai Roller s-a sinucis, sau că a fost asasinat. Într-un referat pe care l-am găsit în Arhiva PCR, înregistrat la Direcția Treburilor CC al PCR cu nr. 585 din 15.08.1958, Institutul de Medicină Legală informa despre „rezultatele examenelor făcute organelor tov. Roller Mihai:

„În organe nu s-a constatat prezența nici unei otrăvi volatile, minerale sau organice cunoscute . Examenul necroptic al organelor arată: iperamie în organe (sânge excesiv în creier, ficat, pancreas, splină) și inflamație caterală a intestinului gros. Inflamația intestinului gros, care a determinat pierderi masive de lichid din organism, la un bolnav cu un vechi diabet insipid (boală prin care e necesară consumarea unor mari cantități de lichid) și cu un grad anumit de insuficiență cardio-pulmonară, explică decesul. Reamintim că examenele bacteriologice din produsele recoltate la necropsia tov. Roller la 21 iunie a.c. au fost toate negative”.