Statele Unite au suferit o înfrângere usturătoare, în Consiliul de Securitate, vineri, nereușind să impună o rezoluție de prelungire a embargoului privind armele pentru Iran. Însă Washingtonul poate recurge la o ripostă imparabilă.

Consiliul de Securitate al ONU a impus un embargo împotriva vânzârii de arme Iranului în anul 2007.

Acest embargo expiră la jumătatea lunii octombrie, conform acordului nuclear încheiat în 2015 și semnat de Iran, Statele Unite, Rusia, China, Franța, Marea Britanie și Germania și care oprește Teheranul să dezvolte arme nucleare, oferindu-i în schimb o relaxare a sancțiunilor economice.

Acordul este consemnat și într-o rezoluție din 2015 a Consiliului de Securitate.

În 2018, președintele american Donald Trump a retras Statele Unite din acest acord, încheiat în mandatul predecesorului său, Barack Obama, calificându-l drept „cel mai prost acord încheiat vreodată”.

Statele Unite au eșuat vineri în tentativa de a prelungi embargoul privind livrările de arme către Iran în cadrul Consiliului de Securitate.

Deși Washingtonul s-a retras din acordul nuclear din 2015, el a amenințat că va utiliza o dispoziție din acest acord pentru a declanșa reinstituirea tuturor sancțiunilor ONU împotriva Iranului, în cazul în care Consiliul de Securitate îi respinge rezoluția de prelungire a embargoului, așa cum s-a și întâmplat.

Diplomații prezic că procesul de reimpunere a tuturor sancțiunilor ONU împotriva Iranului va fi unul complicat – cu celelalte țări rămase în acord opunându-se acestei măsuri.

Există de asemenea riscul ca Washingtonul să „ucidă” acordul nuclear, prin reinstituirea sancțiunilor, dat fiind că atunci Iranul nu ar mai avea nimic de pierdut să-și reia programul nuclear.

După ce Statele Unite au părăsit acordul, ele au impus Iranului puternice sancțiuni unilaterale. Ca răspuns, Iranul a anunțat că se simte liber să încalce anumite prevederi din acordul nuclear, lucru pe care l-a și făcut.

Ministrul iranian de Externe, Mohamad Javad Zarif, a calificat săptămânile și lunile care urmează drept „critice”.

O reinstituire a sancțiunilor ONU ar obliga Iranul să suspende toate activitățile legate de îmbogățirea nucleară și reprocesare, inclusiv cercetarea și dezvoltarea. În plus, Teheranului i s-ar interzice orice importuri care ar putea contribui la aceste activități sau la dezvoltarea de arme nucleare.

Măsura ar reactiva totodată și embargoul împotriva armelor, ar interzice Iranului să dezvolte rachete balistice capabile să transporte focoase nucleare și ar reimpune sancțiuni țintite împotriva a zeci de cetățeni iranieni și de entități.

De asemenea, țările ar fi obligate să inspecteze transporturile către și dinspre Iran și autorizate să confiște orice încărcătură contravine embargoului.

Pentru a declanșa o reimpunere a sancțiunilor ONU, Statele Unite ar trebui să depună la Consiliul de Securitate o plângere privind violarea de către Iran a acordului din 2015.

Consiliul ar trebui atunci să voteze în termen de 30 de zile o rezoluție care să stabilească dacă relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului va fi continuată.

Dacă o astfel de rezoluție nu este votată în termenul stabilit (și este evident că Statele Unite ar bloca votarea ei), atunci automat toate sancțiunile ONU, instituie dinaintea acordului din 2015, ar fi reimpuse.

Anumite surse diplomatice au afirmat că Statele Unite ar putea depune plângerea privind încălcarea acordului de către Iran chiar săptămâna viitoare.

Nu este clar cum ar putea Rusia, China sau alt membru al Consiliului să blocheze acțiunea americană devastatoare la adresa Iranului.

Astfel încât se pune întrebarea dacă „înfrângerea” de vineri nu a fost dorită de Statele Unite, pentru a putea astfel impune sancțiuni și mai grele împotriva Republicii Islamice.