UPDATE. Procurorii Parchetului Capitalei au reţinut 30 din cei 31 de poliţişti de la secţiile 1 şi 3 acuzaţi de luare de mită, complicitate la prostituţie şi la proxenetism, lipsire de libertate sau tortură. Aceştia vor fi duşi astăzi la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Modul de operare descris de anchetatori arată că poliţiştii de la secţiile 1 şi 3 acţionau diferit, în funcţie de situaţie.

Cu ochii pe maşini de lux

În cazul actelor de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului, de exemplu, agentii de poliţie îşi îndreptau atenţia spre şoferi, în special spre cei care conduceau maşini de lux. Când erau de serviciu, în tură, pe linie de ordine publică, de regulă circulau în echipaje de doi sau trei şi foloseau maşinile poliţiei. Ei selectau în trafic anumite autoturisme din categoria superioară sau de lux, precum BMW, Mercedes, Porsche sau Nissan. Poliţiştii fie surprindeau maşinile direct, în timp ce şoferii încălcau o normă legală, fie le verificau prin mijloacele din dotare. În această situaţie, dacă se constatau anumite deficienţe – de exemplu ITP expirată – le urmareau şi le opreau, apoi îl verificau şi pe conducătorul auto.

„Lucrau” la derută

Alteori, însă, sub diferite pretexte, opreau direct astfel de autoturisme şi verificau atât autoturismele cât şi conducătorii auto. În oricare dintre aceste situaţii, agenţii stabileau ce amendă se cuvine pentru deficienţele sau încălcările de lege constatate. De obicei, unul dintre poliţişti se ducea la şofer să discute şi să îi spună ce amendă riscă. La derută, ceilalţi interveneau în discuţie în sprijinul colegului. Imediat, i se cereau şoferului bani sau alte foloase materiale pentru a nu fi constatată fapta comisă şi pentru a nu mai fi sancţionat sau cercetat, în funcţie de situaţie. În cele mai multe cazuri şoferii cedau şi plăteau „taxa”.
La sfârşitul turei, în unele situaţii, agentii împarţeau între ei banii astfel obţinuţi, sume cuprinse intre 50 si 600 de lei.
Colectări de taxe…de buzunar
În cazul infracţiunilor de luare de mită, favorizarea infractorului sau tortură în raport cu persoane care desfăşurau activităţi de prostituţie şi proxenetism, DGA a reţinut că agentii de politie se deplasau periodic în zonele din raza lor de competenţă teritorială unde se practica cea mai veche meserie din lume. Din actele aflate la dosar, rezultă indubitabil că unii dintre ei le cunoşteau pe prostituate dar mai ales pe proxeneţi şi erau în relaţii cu ei de mult timp. Unii dintre agenti pretindeau şi primeau de la proxeneţi periodic sume de bani – o adevărată „taxă de protecţie” – pentru a nu constata faptele şi a nu aplica sancţiuni.
Violenţa, argumentul suprem pentru controlul prostituţei
De asemenea, unii dintre ei, le surprindeau pe „fetiţe” aflate în „exerciţiul funcţiunii” şi pretindeau şi de la acestea sume de bani. Atunci când erau refuzaţi, ei foloseau violenţa pentru a le intimida. Astfel, agenţii îşi asigurau controlul asupra activităţilor de prostituţie şi proxenetism, precum şi veniturile aferente.