Acum, când alianța dintre artă și sănătate se bazează pe un corp din ce în ce mai solid de dovezi științifice, a sosit momentul potrivit pentru a defini politici concrete și programe de intervenție.

Ca parte a acțiunii pregătitoare ''Bottom-Up Policy Development for Culture & Well-being in the EU'', la 24 noiembrie a fost prezentat Parlamentului European raportul ''CultureforHealth'': un document care culege cele mai recente dovezi privind rolul culturii și artelor în îmbunătățirea sănătății și care conturează modalitatea de a crea un program european pe această temă.

Importanţa raportul CultureforHealth

Cu scopul de a direcționa elaborarea de orientări politice la nivel european, național și regional pentru consolidarea relației dintre artă și sănătate, în mai 2021, Comisia Europeană a lansat acțiunea pregătitoare ''Bottom-Up Policy Development for Culture & Well-being in the UE". Culture for Health, consorțiul european care desfășoară această acțiune pilot, a analizat peste 310 de studii finalizate în perioada pandemiei și 500 de proiecte, care sunt colectate în Raportul CultureForHealth ''Scoping review of culture, well-being and health interventions and their evidence, impacts, challenges and policy recommendations for Europe'', cu scopul de a oferi recomandări politice, traiectorii şi indicații privind obiectivele bazate pe diferite limbi și practici. Cercetarea este însoțită de șase proiecte pilot.

Au fost selectate astfel două proiecte din Danemarca, ambele finanțate printr-o licitație națională și orientate către tratamentul bolilor: primul intitulat ''Cultura în spitale'', aduce muzica live în unitățile de terapie intensivă ale spitalelor, ca o modalitate de reducere a stresului legat de traseul de tratament, în timp ce ''Arts and Culture Together'' își propune ca prin cultură, mai precis prin colaborarea cu cinci muzee daneze să reactiveze segmentele de memorie pierdută la pacienții cu demență.

La categoria prevenirea bolilor, a fost selectată ''Muzica și maternitatea''.

Proiectul, derulat de Centrul Cultural Cluj din România împreună cu OMS, se concentrează pe îmbunătățirea sănătății mintale a proaspetelor mame printr-un program de ședințe de cânt cu scopul de a atenua simptomele depresiei postpartum și de a afecta în mod direct bunăstarea nou-născuților. 

Ca parte a prevenirii sănătății și bunăstării la locul de muncă, proiectul sloven ''Includerea artei în afaceri și companii'', implementat de centrul Društvo Asocaicija, își propune să încurajeze introducerea culturii în companii ca sursă de bunăstare. Proiectul a oferit unui număr mare de angajați (70) un program extins de activități culturale la care să participe în timpul orelor de lucru, inclusiv ateliere de dans contemporan. În analiză este inclus și proiectul promovat de Asociația Bolognese Oltre, ''Bunăstarea socială intergenerațională cu artă și cultură participativă: laboratoare de bunăstare socială'', care vizează consolidarea conexiunilor intergeneraționale prin ateliere de muzică şi dans.

Recomandări politice

Aşa cum s-a anticipat, obiectivul raportului este de a oferi linii directoare pentru politicile de intervenție, care au fost grupate în patru categorii:

1. Considerarea culturii ca parte integrantă a strategiei UE în domeniul sănătății ca o investiție în prevenire, capabilă să reducă costurile tratării bolii, să favorizeze un acces mai echitabil la sănătate și o mai bună incluziune socială.
2. Promovarea recunoașterii activităților culturale ca fiind complementare, nu substitutive, în ceea ce privește răspunsurile medicale convenționale și economia bunăstării, susținând cercetarea. În acest sens, se face referire la numărul tot mai mare de cazuri în care participarea la activități artistico-culturale este prescrisă pentru probleme non-clinice; studiile efectuate în Regatul Unit, unde acest program este prezent de cel puțin două decenii în domeniul politicilor sociale, arată că pentru fiecare liră investită în program s-a înregistrat o economie pe cap de locuitor de 2,30 lire sterline la medicamentele eliberate pe bază de rețetă și serviciile care nu erau utile, inclusiv internări de urgență în spital.
3. Dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare și intersectoriale, inserând domeniile culturale și sociale în parcursul operatorilor sanitari.
4. Încurajarea statelor membre, regiunilor, orașelor și organizațiilor să contureze politici integrate, alocând resurse umane și financiare pentru promovarea acestei perspective care să fie încorporată în misiunea instituțiilor locale de sănătate, culturale și sociale.

Noul proiect al Galeriilor Uffizi

Între timp, în Italia, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, la 1 decembrie 2022, Galeriile Uffizi au prezentat un nou proiect de bunăstare culturală. Realizat împreună cu asociația Tuscan Cittadinanzattiva și Coordonarea Regională a Grupurilor de Autoajutorare, proiectul de terapie muzeală se adresează femeilor afectate de fibromialgie, o patologie încă puțin cunoscută. Inițiativa, care prevede o serie de întâlniri cu ușile închise pentru grupul selectat, cu tururi ghidate organizate pentru a conecta participantul la poveștile din spatele lucrărilor muzeului, tocmai a încheiat prima fază de experimentare.

Contextul

Revenind în centrul agendelor politice după criza pandemică, dezbaterea publică în jurul sănătății a asumat mereu conotații biopsihosociale, cu un accent puternic pe necesitatea de a face față marilor provocări apărute în ultimul deceniu. Viteza și profunzimea transformărilor economico-sociale, scenariul de instabilitate politică puternică, agravată de multiplicarea contextelor de război și de preocupările tot mai mari pentru mediu, au contribuit și continuă să contribuie la răspândirea temerilor și anxietăților, care deseori, duc la tulburări mintale, determinând includerea problemei printre prioritățile strategice ale Planului de lucru 2023 al Comisiei Europene. După cum a afirmat însăși Organizația Mondială a Sănătății în primul și cel mai important raport științific de până acum pe această temă, Raportul OMS 67 din 2019, participarea regulată la activități artistice și culturale poate reprezenta un factor de protecție a sănătății și o pârghie eficientă de prevenire a afecţiunilor. O viață bogată în artă și cultură stabilește condițiile de bază pentru ca o persoană să poată avea abilități individuale și colective. Relația dintre artă și sănătate, care definește un nou concept de bunăstare bazată pe cultură, alimentează și determină necesitatea reproiectării politicilor sociale și modelelor de servicii de sănătate. Totuși, așa cum subliniază Catterina Seia, președintele CCW-Cultural Welfare Center: ''sănătatea este un fenomen complex şi multifactorial. Bunăstarea culturală nu este realizată exclusiv de lumea culturii, dar cultura, fără a se înclina în fața defectelor politicilor sociale, poate avea un rol constitutiv în redefinirea perimetrelor de acțiune a serviciilor de sănătate și sociale, cu scopul de a aborda, într-o perspectivă integrată, contribuția potențială la bunăstarea indivizilor și la cea a comunităților'', noteazăilsole24ore.com.  Deoarece, dacă cultura nu pare a fi mereu necesară, bunăstarea în schimb, este.

(Traducerea Rador)