Ministerul de Justiție din Macedonia de Nord trebuie să trimită parlamentului propunerea privitoare la introducerea bulgarilor în Constituția țării, condiție pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Textul, după cum s-a anuțat în grupul de lucru care a pregătit modificările constituționale, a fost deja înaintat Ministerului Justiției și are în vedere, în afară de bulgari, încă cinci „grupuri de popoare”, care urmează să fie adăugate în încercarea de a se tempera nemulțumirile cauzate de noua concesie (așa cum o percep mulți cetățeni) legată de suveranitatea macedoneană, scrie dnevnik.bg.

Cu toate acestea, nici măcar acest lucru nu garantează că Macedonia de Nord își va schimba Constituția: opinia publică este predominant „împotrivă”, iar opoziția VMRO - DPMNE exclude orice sprijin, mai ales înainte de alegeri - cel târziu în vara lui 2024 sau înainte de termen. Pentru modificarea Constituției e nevoie de două treimi din voturile deputaților (80 din 120), iar guvernul nu are nici măcar 65. Skopje se află în prezent sub o presiune puternică din partea Occidentului, inclusiv a Statelor Unite și a Țărilor de Jos, al cărei ambasador a cerut furios ca țara să-și îndeplinească angajamentele. O parte din întârziere, înainte de a ajunge în parlament, se datorează procedurilor tehnice, inclusiv pentru traducerea textului în albaneză; apoi trebuie aprobat la o ședință de guvern.

„Dictatul bulgar”

În încercarea de a calma tensiunile pe care le-a provocat subiectul în Macedonia de Nord,  împreună cu bulgarii sunt adăugați croații, slovenii, muntenegrenii, evreii și egiptenii (astfel se autodefinesc o parte dintre romi, în ciuda comentariilor divergente pe această temă printre istoricii macedoneni).

Termenul limită pentru aceste schimbări este noiembrie, când trebuie finalizat screening-ul efectuat de Comisia Europeană și trebuie să aibă loc a doua Conferință interguvernamentală - în cazul macedonean, acestea sunt negocieri pe fond.

Prim-ministrul macedonean Dimităr Kovacevski insistă că decizia din parlament este necesară pentru ca Skopje să continue pe drumul către Uniunea Eurropeană. „Sper că toți parlamentarii vor înțelege importanța acestei decizii și își vor da votul pentru popor”. Liderul VMRO-DPMNE, Christian Mickoski, a declarat că dacă amendamentele nu vor trece, asta va însemna căderea guvernului și că în condițiile actuale nu va fi acceptat „dictatul bulgar”. Președintele Stevo Pendarovski a declarat recent că procedura pentru modificări ar trebui să fie demarată prin lege, chiar dacă majoritatea nu este asigurată.

Ce anume se oferă

Modificările constituționale au făcut parte din așa-numita “propunere franceză” (a Franței în calitate de președinte prin rotație în acea perioadă al Consiliului Uniunii Europene), de care Bulgaria și Macedonia de Nord au condiționat respectarea mai multor prevederi bulgare de un proces european de negociere. La Sofia, s-a subliniat că, astfel, condițiile bulgare, care au dus la un veto în negocieri și au încins tensiunea, devin oficial europene. La Skopje, opoziţia şi unii macedoneni au luat-o ca pe o altă concesie.

În preambulul Constituției, după poporul bosniac sunt adăugate popoarele bulgar, croat, muntenegrean, sloven, evreu, egiptean, a declarat judecătorul Margarita Țața Nikolovska, președintele Institutului pentru Drepturile Omului, după ultima ședință a grupului de lucru.

În preambul se menționează cine sunt cetățenii Macedoniei de Nord: aceștia sunt poporul macedonean și toate „grupurile de popoare” enumerate care au drepturi și responsabilități egale și care decid să constituie „Republica Macedonia (de Nord) ca stat independent, suveran”, cu intenția de a se întări și însănătoși statul de drept”, drepturile omului și altele.

O altă modificare este o completare la art. 49 - după bosniaci - din aceeași succesiune de popoare. Acolo se spune că „republica are grijă de diaspora poporului macedonean și a unei părți din poporul macedonean, poporul turc, poporul vlah, poporul sârb, poporul rom, poporul bosniac și alții și menține și dezvoltă legăturile cu patria”. În același timp (după cum arată următorul paragraf din articolul 49) „republica nu se va amesteca în drepturile suverane ale altor țări și în treburile lor interne”. (Rador)