Duminică, alegătorii din Bulgaria se prezintă la urne în vederea unei a șase runde de alegeri parlamentare din ultimii trei ani, dar analiștii consideră că scrutinul are puține șanse să ducă la o coaliție stabilă, care să poată pune capăt unei prelungite perioade de instabilitate politică.

Bulgaria, în criză politică profundă

Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană și totodată unul dintre statele cele mai corupte, a fost marcată de succesiunea unor guverne pe bandă rulantă, deși protestele împotriva corupției din 2020 au dus la îndepărtarea unei coaliții conduse de GERB, un partid de centru-dreapta (Cetățeniii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei, n. red.).

Începând din anul 2020, președintele Rumen Radev a trebuit să numească cinci guverne interimare ca să aducă liniștea în această țară de la Marea Neagră, având în vedere că un şir de alegeri neconcludente au înlăturat o serie de coaliții instabile care au eșuat rapid.

Bulgaria are mare nevoie de un guvern stabil și funcțional, care să accelereze fluxul fondurilor UE în infrastructura degradată și care să o îndrepte spre aderarea la euro și spre includerea sa deplină în Spațiul Schengen fără frontiere.

Planurile de aderare la zona euro au fost deja blocate din cauza unor obiective legate de inflație, care însă nu au fost atinse.

Bulgaria și România, în Air Schengen

Începând din 31 martie, Bulgaria și România, vecina sa de la nord, au suspendat verificarea pașapoartelor pentru călătorii veniți din Spațiul Schengen – din care fac parte majoritatea statelor membre ale UE – pe calea aerului sau pe mare, dar călătorii care circulă cu mașinile sau cu trenul mai sunt încă verificați.

Apatia este principalul fenomen care marchează alegerile de duminică, atunci când alegătorii bulgari vor trebui să-și desemneze și reprezentanții pentru Parlamentul European.

Mulți bulgari, neîncrezători într-o clasă politică pe care o consideră coruptă și ineptă, nu cred că voturile lor vor conta în vreun fel.

“Sunt ferm hotărât să nu votez… Am votat de multe ori, dar pentru foarte multe alianțe. Nu vreau să mă mai implic într-un asemenea circ”, declară Ivan Dobromirov, un fotograf în vârstă de 71 de ani.

Neîncredere

Alegerile de duminică au fost provocate de prăbușirea, în luna martie, a unei coaliții formate din GERB, un partid aflat la putere în cea mai mare parte a ultimilor 15 ani, și din PP (Continuăm Schimbarea), un partid relativ nou.

În luna martie, ambele partide, ferm pro-UE, dar marcate de rivalități personale și de neîncredere, au anunțat că nu pot forma un nou guvern fără organizarea unor noi alegeri.

Un sondaj de joi, efectuat de centrul de sondaje Alpha Research, din Sofia, arăta că GERB conduce în sondaje cu un procent de 21%, comparativ cu procentul de 15,4% al celor din PP. Reînvierea, un partid ultranaționalist prorus, ar primi 15,2% din procente, iar Mișcarea pentru Drepturi și Libertate, care reprezintă în general minoritatea turcă, dispunea de un procent de 14,8%.

Cine ar putea câștiga alegerile din Bulgaria

Într-o cursă extrem de strânsă, partidele mai mici, cum ar fi Partidul Socialist Bulgar, puternic pe vremuri, și o alianță între un partid agrar și unul conservator, numită Bulgaria Albastră, ar putea influența componența viitorului guvern.

Mario Bikarski, analist principal pentru probleme din Europa Centrală și de Est al companiei Verisk Maplecroft, consideră că, în toamnă, ar putea urma noi alegeri parlamentare anticipate.

“Chiar dacă guvernul va fi format, el va întâmpina greutăți în exercitarea unui mandat complet, date fiind neînțelegerile existente între diverse forțe politice”, a spus el.

(Relatare de Stoyan Nenov și Aleksandar Vasovic redactată de Edward McAllister șI Gareth Jones, pentru US News&World Report; Traducerea: Alexandru Danga, Rador Radio România)