Mai mult de o treime din veniturile câştigate lunar sunt cheltuite pe mâncare. O altă bună parte din bani se duc pe întreţinere şi utilităţi iar ce mai rămâne se gospodăreşte astfel încât să ajungă până la sfârşitul lunii

Românii îşi dau cea mai mare parte din venituri pe alimente, urmate, la mare distanţă de cheltuielile cu impozitele şi contribuţiile şi, pe ultimul loc se situează investiţiile.

Opisul cheltuielilor

Institutul Naţional de Statistică a anunţat că, în anul 2016, repartiţia cheltuielilor a fost următoarea:

● 36,1% din cheltuielile totale, pentru achiziţia de produse alimentare şi băuturi nealcoolice;

● 17,6% din venituri au fost direcţionate către întreţinerea locuinţei şi plata utilităţilor;

● 8%, pentru băuturi alcoolice şi tutun;

● 4,2%, pentru activităţi de recreere şi cultură;

● 4%, pentru educaţie. Cheltuielile totale medii ale populaţiei, pe gospodărie, s-au ridicat la 2.524 lei lunar, respectiv 953 lei/persoană, şi au reprezentat 85,7% din nivelul veniturilor totale medii pe o gospodărie, de 2.945 lei, în 2016. În totalul cheltuielilor populaţiei de anul trecut:

● 71,7% sunt pentru consum;

● 20,3% impozite şi contribuţii;

● 3,7% pentru producţie;

● 0,5% pentru investiţii.

Veniturile băneşti medii lunare au fost de 2.632 lei

Potrivit INS, mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural. În medie, structura cheltuielilor totale se prezintă astfel:

● 36,1%, produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice ;

● 17,6%, pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili;

● 8%, băuturi alcoolice şi tutun;

● 6,5%, îmbrăcăminte şi încălţăminte;

● 6,1%, transport;

● 4,8%, sănătate;

● 4,2%, recreere şi cultură;

● 0,4%, educaţie.

Venituri pe gospodărie

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.632 lei lunar pe gospodărie, respectiv 994 lei pe persoană, iar cele în natură de 313 lei lunar pe gospodărie, adică 118 lei pe persoană. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de subzistență, respectiv 58,7%. La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, cele din prestaţii sociale (22,6%), din agricultură (2,8%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). O pondere importantă o deţin şi veniturile în natură (10,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (9,3%).