Bugetul lui Cîțu: Să muriți bine! Una dintre multele anomalii balcanice în materie de politică este Legea Bugetului pe anul în curs.

Bugetul lui Cîțu: Să muriți bine! Deși firesc ar fi ca legea să intre în vigoare încă din primele zile ale anului, în ultimii ani, guvernanții, aflați într-o perpetuă lâncezeală, au propus Bugetul spre dezbatere publică abia prin februarie sau chiar martie.

Pole-Pole, o expresie zanzibareză care s-ar traduce în sintagma „încet, foarte încet” pare a fi dictonul aplicat de Guvernele noastre când e vorba de Buget.

Lucru deloc pe placul investitorilor serioși, care nu văd cu ochi buni impredictibilitatea, dar și al administrațiilor locale, care în lipsa bugetului pe anul în curs nu pot plăti furnizorii și nici semna contracte noi.

După lungi dezbateri în cadrul coaliției de guvernare, Florin Cîțu a anunțat, aproape de jumătatea lunii februarie, că Legea Bugetului este finalizată.

Bugetul pentru anul 2021 prevede numeroase tăieri

Bugetul pentru anul 2021 prevede numeroase tăieri de cheltuieli, despre care vestitorii austerității susțin tare și răspicat că sunt necesare pentru ca România să se încadreze în ținta de deficit de 7%. Una dintre elucubrațiile vehiculate în presa de casă a liberalilor este că Uniunea Europeană nu acceptă un deficit mai mare de 7%.

În fapt, pentru anul 2019, normele impuse de UE prevedeau o țintă de deficit de 3%. Cu toate astea, primele luni ale guvernării liberale, instalată la butoanele puterii la finele lui 2019, au adus un deficit de 4.6%.

În contextul actual, după o gravă criză sanitară care precede o criză economică, este greu de crezut că Comisia Europeană s-ar burzului la vreun Guvern pentru incapacitatea de a se încadra într-o astfel de limită, dezirabilă poate pentru o economie sănătoasă ca a Germaniei sau Franței, în nici un caz pentru una în colaps.

PNL e rezultatul metisajului între două partide, PNL și defunctul PDL

Pentru cei cu memorie scurtă, Bugetul de austeritate alcătuit de coaliția PNL-USR-UDMR poate părea insultător și ridicol, luând în calcul că, prin măsurile enunțate, el lovește dur fix în cei care au fost deja urgisiți de efectele pandemiei. Însă pentru aceia care își mai amintesc că, în fapt, actualul PNL e rezultatul metisajului între două partide, PNL și defunctul PDL, prevederile din Buget nu constituie o surpriză.

În ultimul lor periplu pe la Palatul Victoria, între 2009 și 2012, fostul PDL – actual PNL, a dat dovadă de același cinic jemanfișism în relația cu pensionarii, elevii, părinții și, mai ales, cu orice categorii defavorizate din România, care trăiesc în pauperitate ori sub auspiciile indigenței.

La fel ca PDL-ul lui Boc din 2009, PNL-ul lui Orban, Cîțu și R. Bogdan se fălește cu tăierile în carne vie pe care urmează să le facă. Pe un ton țâfnos, Ludovic Orban le-a transmis deja seniorilor să își ia adio de la măriri de pensii, cel puțin până în anul 2022.

Sunt 30% din structurile de cazare care trăiau numai din vouchere

Legea care prevede dublarea alocațiilor a fost, la rândul ei, ignorată cu desăvârșire la alcătuirea Bugetului. Iar studenții au primit și ei un cadou otrăvit: limitarea subvențiilor pentru călătoriile cu CFR.

În zadar Dumitru Luca, președintele patronatului Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România, lansează un apel disperat către autorități, spunând că guvernanții le promiseseră hotelierilor că programul voucherelor va continua: „Am fost asigurați că se vor acorda și în acest an, noi am cerut program multianual. Acum să vedem așa ceva, ne-a lovit ca un ciocan în cap. Guvernul și-a pierdut și ultima brumă de credibilitate. Dacă se va tăia, chiar se va pune cruce turismului românesc. Sunt 30% din structurile de cazare care trăiau numai din vouchere. Modelul începuse deja să fie preluat de alte state, e luat în calcul de Cehia și Italia. La fiecare leu cheltuit cu tichete, 41 de bani se întorceau la buget.”

În zadar se revoltă și Alexandru Vasile, Președintele Uniunii Studenților din România: „Nu e prima oară când autoritățile încearcă asta. Mulți studenți nu au bani, fac naveta, mai ales cu pandemia. Decizia e și mai tristă deoarece anul trecut am rezolvat ca studenții să cumpere biletele de tren online. Am făcut un pas spre digitalizare și acum ei vor să oprească totul.”

Vestitorii austerității nu au urechi pe care să le aplece către nevoile populației.

Ajunși la guvernare, cu o plăcintă mică din care multe guri vor să se îndestuleze, nevoia vitriolantă de a reduce cheltuieli este firească atunci când, hămesiți după anii de opoziție - sau încântați de prima experiență la guvernare - „liderii de dreapta” au nevoie ca de aer de sume mari de bani pentru a le direcționa către clientela de partid și donatorii din campaniile electorale de anul trecut, care așteaptă cu desaga la fiecare colț de minister.

HORECA și pensionarii, victimele perfecte ale guvernanților:

La o primă impresie, cea mai dură lovitură este dată industriei HORECA. După lunile de inactivitate, după ce încasările s-au prăbușit și mii de mici afaceriști au fost nevoiți să tragă obloanele, trimițând totodată sute de mii de anagajați în șomaj, investitorii se așteptau la o gură de oxigen din partea Guvernului.

În schimb, prin tăierea voucherelor de vacanță, este lesne de înțeles că majoritatea românilor vor alege din nou calea turismului extern. Bulgarii și Grecii abia așteaptă valul de turiști din România, pentru a-și recupera pierderile, iar agențiile de turism joacă tare prin oferte în destinații exotice care sunt gândite pentru toate buzunarele.

O economie de 1.2 miliarde de lei ar urma să se realizeze din eliminarea acestui program. Însă ce nu regăsim în buget, în afară de reduceri/înghețări/tăieri, sunt planurile concrete pentru a crește încasările.

Peste o treime din economia României este „la negru”

Premierul Cîțu pare a ignora cu obstinație o statistică care ar pune pe gânduri orice politician responsabil: România este, conform Euractiv, țara cu cel mai mare deficit de încasare de TVA din întreaga Uniune Europeană. Peste o treime din economia României este „la negru”.

Prin măsuri urgente care să ducă la creșterea încasărilor, precum și prin reglementarea unor activități care astăzi alimentează cu sume enorme economia subterană, Guvernul ar putea aduna resursele necesare prin care să atingă trei obiective esențiale pentru buna dezvoltare a societății:

1. Scăderea ratei din populație care trăiește în penurie sau la limita ei – cauză direct corelată cu abandonul școlar, mortalitatea infantilă și infracționalitatea.

2. Investiții urgente și masive în sistemul sanitar și sistemul educațional.

3. Revitalizarea economiei prin pachete de măsuri și facilități pentru investitori.

Peste 1 milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Ce face în loc de toate acestea Guvernul Cîțu? Lovește, prin nuiaua Bugetului de austeritate, exact în categoriile sociale cele mai expuse. Marota preferată a lui Ludovic Orban, „nu sunt bani pentru mărirea pensiilor”, ar putea fi digerată ușor, dacă statisticile nu ne-ar da, din nou, fiori reci pe șirea spinării: Peste 1 milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă (800 ron), iar alte 1.9 milioane au pensii de până în 1000 de ron/lună. Mă întreb dacă Ludovic Orban sau Florin Cîțu ar putea trăi decent cu 800-1000 de ron/ lună.

Dacă privim încă o dată faimoasă poză din pandemie, în care liberalii erau adunați la o agapă cu whisky, trabucuri, vin și țigări direct în biroul Premierului de la Palatul Victoria, putem prezuma cu ușurință că doar cele câteva sticle cu băutură consumate atunci depășeau lejer bugetul unui astfel de pensionar pe o lună.

O creștere cu 40% a pensiei minime i-ar fi adus unui vârstnic 320 de ron în plus. Bani care, în caz de boală, ar putea să facă diferența între viață și moarte, dar tot ar fi departe de valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, care era, în 2019, de 2.684 de lei (560 de euro) pentru o persoană adultă singură, potrivit unui studiu al Fundației Friedrich Ebert.

Problema spinuoasă cu creșterea pensiilor constă în fapul că ele ar trebui crescute unitar

Ce mesaj transmite statul român către tinerii care intră pe piața muncii, când văd cum milioane de pensionari sunt condamnați să-și trăiască ultimii ani în sărăcie, după o viață întreagă de muncă asiduă?

Într-adevăr, problema spinuoasă cu creșterea pensiilor constă în fapul că ele ar trebui crescute unitar. Iar la polul opus se află pensiile speciale, multe dintre ele de peste 10.000 ron/lună.

Guvernanții nu mai suflă nicio vorbă despre eliminarea acestor beneficii discriminatorii.

Eliminarea lor ar face posibilă - și sustenabilă din punct de vedere economic - mărirea pensiilor în forma prevăzută acum de lege. Însă o astfel de măsură nu este considerată oportună de vestitorii austerității de la Palatul Victoria. Chiar de-ar fi, ea este dificil de realizat, în condițiile în care ar fi, cu siguranță, contestată la Curtea Constituțională, ai cărei membri sunt beneficiari direcți ai pensiilor de serviciu.

Totodată, prin ignorarea apelurilor disperate venite din zona HORECA, guvernanții par nu înțelege că falimentul unui hotel, a unui restaurant sau a unei pensiuni presupune, automat, și creșterea numărului șomerilor. Iar ajutoarele de șomaj sunt plătite de la Bugetul de stat.

Așadar, orice faliment este o povară pentru Buget care, o dată, este văduvit de încasările provenite din taxe și impozite și, în al doilea rând, este supra-solicitat de numărul tot mai mare de șomeri. În lumina acestor inferențe, susținerea industriei HORECA ar fi imperios necesară.

Adevărata problemă a aparatului bugetar nu sunt salariile sau indemnizațiile

Lovită de austeritate nu este însă și faimoasa subvenție pentru partide, în cuantum de peste 4 milioane de euro doar pe luna ianuarie a acestui an. Nici sinecurile în care liberalii par a-și instala tot mai abitir diverse cunoștințe, foste barmanițe, prietene ori rude (cazul de la Apele Române este doar o picătură într-un ocean).

Adevărata problemă a aparatului bugetar nu sunt salariile sau indemnizațiile, ci chiar aceste sinecuri în care stau aciuați diverși amici de casă ai membrilor de partid. Pentru fiecare om care lucrează la stat, alți doi – sau chiar trei – stau. La propriu. Și încasează sume consistente. Însă, la fel cum Cîțu nu vrea să se atingă de pensiile speciale, nici de aceste găuri în buget nu se atinge.

Să muriți bine!

Cu un sistem sanitar solicitat dincolo de capacități și văduvit de minimul buget necesar pentru a funcționa la limita decenței, cu un sistem educațional aflat în pragul colapsului, cu afaceriști care trag obloanele și o economie subterană înfloritoare, Bugetul lui Cîțu este departe de a fi reformator sau creionat în raport cu o viziune economică adaptată la nevoile stringente al țării.

El conservă status quo-ul care a adus România la coada clasamentelor europene în materie de bunăstare sau trai decent și în fruntea statisticilor cu privire la evaziune fiscală.

Astfel, actualul PNL, emul al PDL, prin vocile vestitorilor austerității, pare a le ura românilor nevoiași: Să muriți bine!