Traian Băsescu avertizează furnizorii de medicamente că nu mai văd niciun ban dacă nu lasă Guvernul să reglementeze consumul. Pacienţii au de câştigat.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut expres guvernului să nu plătească datoriile către furnizorii şi producătorii de medicamente până când nu se aplică măsuri care să pună capăt consumului haotic de medicamente. Preşedintele a lăsat să se înţeleagă că toate aceste măsuri se împiedică de lobby-ul pe care îl fac furnizorii pe lângă guvern, menit să le protejeze câştigurile.

Pe de altă parte, producătorii şi farmaciştii au sărit ca arşi, spunând că, deşi au ajuns creditorii sistemului public de sănătate, sunt obligaţi prin contract să elibereze reţete cu care ştiu că vor rămâne în sertare.

Pacienţii nu sunt afectaţi, iar Casa de Asigurări câştigă timp şi bani cu fiecare zi de întârziere.

Medicamentele care trec de plafon rămân nedecontate

Expert în sănătate şi fost deputat, Sorin Paveliu consideră că mesajul aparent criptic al preşedintelui poate fi interpretat în două moduri. "Pe de o parte, îi avertizează pe cei care fac lobby să nu se introducă mecanisme de control, că nu vor mai fi plătiţi dacă nu ne lasă să punem în aplicare aceste mecanisme. Pe de altă parte, declaraţia lui vine în contextul în care bugetul Sănătăţii a ajuns la fundul sacului şi suntem cu cuţitul la os. Nu ne mai putem plăti datoriile".

Cea mai eficientă metodă prin care statul s-ar putea încadra în bugetul alocat medicamentelor este taxa clawback, pe care, deşi a fost votată în parlament acum doi ani, guvernul nu a avut curajul să o pună în aplicare. Această taxă se referă la un acord de volum cu producătorii de medicamente, astfel încât tot ceea ce vând în plus să nu fie decontat de stat.

"Statul se înţelege cu producătorii să vândă 100 de pastile. Dacă vând 120, ei suportă costurile pentru celelalte 20. În felul acesta, în loc să se preocupe statul să se încadreze în buget, se preocupă producătorii de medicamente", crede Paveliu.

Lobby la nivel de ambasade pentru producători

Acesta mai atrage atenţia că se face lobby la nivel înalt ca să nu fie atinse cifrele de afaceri ale marilor producători. "Guvernul ar avea toate pârghiile să introducă un nou mecanism de control al achiziţiilor de medicamente, însă nu a putut, din cauza presiunilor politice, şi nu la nivel mic, ci la nivel înalt, prin ambsade, la nivel de guvern şi de preşedinte. Pentru că majoritatea producătorilor de medicamente sunt străini", explică Paveliu.

Statul câştigă bani cu fiecare zi de întârziere

Totuşi, din lupta cot la cot guvern- producători câştigă pa cienţii şi statul, care face economii la buget cu fiecare zi de întârziere. Singurii şifonaţi în acest război sunt producătorii de medicamente şi farmaciştii, care atrag atenţia că vor fi nevoiţi să reducă producţia şi costurile şi chiar să îşi lichideze afacerile din ţară.

Statul datorează în acest moment furnizorilor şi producătorilor de medicamente 130 de milioane de euro. În ciuda datoriilor, farmaciile eliberează în continuare reţete, pentru că sunt obligate prin contract. "Dacă nu eliberezi reţete, ţi se reziliază con tractul, dacă eliberezi, rămâi cu t eancul de reţete neplătite. Iar bolnavii vin şi-şi varsă nervii pe farmacii. În aceste moment există arierate pe oncologie şi diabet nerecunoscute. Dacă se tergiversează plata arieratelor, atunci să fiţi siguri că se vor închide farmaciile independente şi vor rămâne doar cele de lanţ", atrage atenţia Clara Popescu, vice preşedintele Colegiului Far ma ciştilor din România (CFR).

EFECTE. Pacienții nu vor fi afectați de neplata datoriilor către furnizori, pentru că farmaciile sunt obligate prin contract să elibereze rețetele. Acumularea datoriilor ar putea aduce însă falimentul farmaciilor mici FOTO: EVZ

CU BUGET DE CINCI ORI MAI MIC

"România consumă la fel ca Germania"

Deşi bugetul alocat pentru medicamente a fost suplimentat de-a lungul timpului, nu a crescut accesul la tratament. Banii s-au dus pe medicamente scumpe, iar profitul-în buzunarul companiilor farma. Pentru că am continuat să consumăm mai mult decât ne-a ţinut punga, datoriile s-au acumulat şi au ajuns la 130 de milioane de euro. Singurele soluţii sunt fie suplimentarea bugetului alocat Sănătăţii, fie tăierea listei groase de medicamente compensate.

Medicamentele scumpe au împovărat bugetul Sănătăţii

Valoarea pieţei farmaceutice a crescut de la sub 500 de milioane de euro, în 2000, la aproape 2 miliarde de euro anul trecut. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate declara că 60% din bugetul total se duce pe medicamente, dar, cu toate acestea, nu a crescut accesul la tratament. "În realitate, s-au consumat medicamente scumpe fără folos. Aberaţia este că a crescut finanţarea, dar majoritatea creşterilor s-a dus către buzunarul companiilor farma", declara Lucian Duţă, preşedintele CNAS.

Buget mai mare sau listă mai mică de compensate

În plin război al declaraţiilor, farmaciştii anunţă că sunt pe butuci. Reţetele pe oncologie şi diabet din iulie anul trecut nici măcar nu au fost înregistrate în sistem, iar restul reţetelor compensate sunt neplătite de peste un an şi jumătate, datoriile ridicându- se în total, la peste 130 de milioane de euro. "Arieratele de anul trecut se ridică la 530 de milioane de lei. Există arieratele pe oncologie şi diabet, din iulie 2010, care nici nu au fost recunoscute", , susţine reprezentanta CFR, Clara Popescu.

În acest caz, autorităţile au la dispoziţie două soluţii: fie cresc bugetul, fie taie lista de medicamente." Fie dai mai mult la buget, fie accepţi că eşti sărac şi reduci lista cu medicamente com pensate. România are acelaşi consum de medicamente ca Germania, la un buget de cinci ori mai mic", conchide Paveliu. "Guvernul avea toate pârghiile să controleze consumul de medicamente, dar nu a putut din cauza presiunilor" SORIN PAVELIU, expert în sănătate 60% din bugetul alocat Sănătăţii se duce pe medicamente, dar asta nu înseamnă acces mai mare la tratament