Bucureștiul crește cu 33%, dar două regiuni pierd peste 11%. România, la extreme în clasamentul UE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere de 33% a produsului intern brut (PIB) real între 2019 și 2024, în timp ce Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au consemnat scăderi de 13,5%, respectiv 11,3%, potrivit datelor publicate de Eurostat la 22 octombrie 2026.

Evoluțiile plasează România atât în topul regiunilor europene cu cele mai mari creșteri economice, cât și printre teritoriile cu cele mai accentuate contracții.

Analiza compară performanța economică a 244 de regiuni din Uniunea Europeană cu nivelul înregistrat înaintea pandemiei de COVID-19.

În timp ce București-Ilfov ocupă locul al treilea în clasamentul creșterilor, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia se află pe pozițiile a patra și a cincea în clasamentul celor mai mari scăderi.

Noi facilități fiscale pentru pensii. Ce sunt CEI-S și CEI-D

Cum se stabilește prețul unei locuințe scoase la vânzare. Ce factori contează

București-Ilfov, a treia cea mai mare creștere economică din UE

PIB-ul real al regiunii București-Ilfov a crescut cu 33% în intervalul 2019-2024, potrivit Eurostat. Rezultatul este de aproape șase ori mai mare decât creșterea de 5,6% înregistrată la nivelul Uniunii Europene în aceeași perioadă.

Doar două regiuni europene au raportat avansuri mai mari. Eastern and Midland, care include capitala Irlandei, Dublin, a ocupat primul loc, cu o creștere de 38%. Northern and Western, o altă regiune din Irlanda, s-a situat pe poziția a doua, cu un avans de 36,4%.

București-Ilfov a depășit regiunea Malta, unde PIB-ul real a crescut cu 32,9%, și Mayotte, teritoriu francez de peste mări, cu o creștere de 32,1%.

Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, printre regiunile cu cele mai mari scăderi

La polul opus, două regiuni din România au înregistrat contracții economice de două cifre în perioada analizată.

În Sud-Muntenia, PIB-ul real a scăzut cu 13,5% între 2019 și 2024. Regiunea ocupă astfel locul al patrulea în clasamentul european al celor mai mari scăderi. Sud-Vest Oltenia a consemnat o reducere de 11,3%, situându-se pe locul al cincilea.

Cele mai accentuate contracții din UE au fost raportate în Yugoiztochen, Bulgaria, unde PIB-ul real s-a redus cu 20,5%, Dytiki Makedonia, Grecia, cu o scădere de 18%, și Groningen, Țările de Jos, cu minus 14%.

Datele evidențiază diferențe importante între evoluțiile economice ale regiunilor românești. În intervalul analizat, București-Ilfov a înregistrat o creștere puternică, în timp ce cele două regiuni din sudul țării au rămas sub nivelul economic din 2019.

Economia UE: 197 de regiuni au crescut, iar 46 au înregistrat scăderi

La nivelul Uniunii Europene, PIB-ul real a fost cu 5,6% mai mare în 2024 decât în 2019. Din cele 244 de regiuni NUTS 2 pentru care Eurostat dispune de date, 197 au înregistrat creșteri ale activității economice, în timp ce în 46 PIB-ul a rămas sub nivelul dinaintea pandemiei. O singură regiune, Ciudad de Ceuta din Spania, a avut o evoluție staționară.

Alexandra Tomescu - Porsche la Ateneu

Aproape toate regiunile care includ capitalele statelor membre au raportat creșteri economice în intervalul analizat. Excepția a fost Helsinki-Uusimaa, regiunea capitalei Finlandei, unde PIB-ul real a scăzut cu 1,9%.

Rezultatele arată că revenirea economică după pandemia de COVID-19 nu a avut aceeași amploare în toate teritoriile europene. În unele regiuni, activitatea economică a depășit semnificativ nivelul din 2019, în timp ce altele nu au reușit să recupereze integral diferența.

Ce măsoară PIB-ul real și cum trebuie interpretate datele

Comparația Eurostat se bazează pe evoluția PIB-ului real, indicator care urmărește modificarea producției economice după eliminarea efectului variațiilor de prețuri. Acesta permite compararea volumului activității economice între ani, fără ca rezultatele să fie influențate direct de inflație.

Procentele nu reprezintă însă variația salariilor, a veniturilor populației sau a puterii de cumpărare. O creștere a PIB-ului real nu înseamnă automat că toate gospodăriile au devenit mai prospere, după cum o contracție regională nu indică, prin ea însăși, evoluția veniturilor fiecărui locuitor.

De asemenea, datele prezentate nu identifică în mod direct cauzele diferențelor dintre regiuni. Pentru o explicație completă ar fi necesară analizarea unor indicatori suplimentari, precum structura economiei, investițiile, productivitatea, ocuparea forței de muncă și evoluția demografică.

Statistica utilizează clasificarea europeană NUTS 2, care permite compararea regiunilor în cadrul Uniunii Europene. Analiza a fost publicată de Eurostat la 22 octombrie 2026 și se bazează pe datele din Eurostat regional yearbook 2026. Instituția precizează că unele valori pot fi revizuite ulterior publicării.