JORNAL ECONÓMICO (Portugalia). Întrucât anii de cooperare instituțională dintre Bruxelles și Ankara sunt tot mai îndepărtaţi în calendar, dialogul dintre cele două capitale se realizează din ce în ce mai greu în aceste zile.
În cazul Bruxelles-ului, există cel puțin avantajul că această dificultate nu surprinde pe nimeni nepregătit: când în 2016 autoritățile Uniunii Europene au decis să plătească guvernului turc pentru ca acesta să identifice o modalitate de a reține refugiații din războiul din Siria înainte de a ajunge în Balcani, ele știau că "se aleg" cu o enormă durere de cap pe termen lung.
Acest termen tocmai a expirat - cu un nou val de refugiați care încearcă să scape din zonele de graniţă dintre Siria și Turcia, unde guvernul lui Recep Erdogan mai menține un front activ de război și mereu din cauza kurzilor - iar Bruxelles pare să nu aibă habar cum să acționezi de acum înainte.
Uniunea Europeană încearcă să restabilească dialogul cu președintele turc pentru a reduce presiunea migratorie la graniţa greco-turcă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţinând ideea de a se pune bazele unei strategii pe termen lung pentru a evita noi escaladări. Erdogan s-a aflat ieri la Bruxelles pentru întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg - organizație din care Turcia face parte, dar cu care nu are cele mai bune relații - și apoi cu președintele Consiliului European, Charles Michel, pe lângă von der Leyen însăși.
Până ieri seară, nu se știa nimic despre întâlniri, însă, potrivit presei din Europa Centrală, pe agenda sa figura cererea Turciei de sprijin financiar, politic și militar pentru soluționarea problemei. Uniunea recunoaște "efortul mare" al Turciei pe care țara îl depune pentru a primi 3,6 milioane de refugiați din 'primul val' din Siria, dar consideră inacceptabilă "presiunea" actuală la graniţe "din motive politice", conform declaraţiilor președintei Comisiei.
Von der Leyen este conștientă de faptul că Ankara este fundamentală pentru ca Uniunea să nu retrăiască o criză precum cea din 2016 și de aceea, într-un fel, are un ascendent în dialogul cu Bruxelles-ul. "Aceasta este seara reluării dialogului", a adăugat germana, știind că marja de manevră a Bruxelles-ului este extrem de redusă. 'Aruncarea' banilor peste graniță va fi cu siguranță opțiunea Bruxelles-ului, care nu va cerceta unde vor fi cheltuiţi: dacă pentru tratamentul acordat refugiaților, dacă pentru armele care tocmai mențin active fronturile de război din Siria, care 'produc' mai mulți refugiați.
"Găsirea unei soluții la această situație va necesita reducerea presiunii asupra graniţei", a declarat președinta Comisiei, care a spus că problema banilor va fi, de asemenea, pusă în discuţie. Germania se pronunţă pentru generarea de noi fonduri destinate Turciei, dar pentru mai mulți parteneri această opțiune este clar epuizată. "Sper că vom ajunge la un acord, astfel încât solicitanții de azil din Turcia să nu creadă că graniţa este deschisă și să nu încerce să intre prin exercitarea unei presiuni masive", a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate Comună.
Înainte de a pleca la Bruxelles, Erdogan a declarat presei turce că intenția sa este să obțină mult mai mult sprijin din partea comunității internaționale atunci când este vorba despre refugiați. Liderul turc a cerut, de asemenea, autorităților din Grecia să își deschidă granițele pentru a permite trecerea refugiaților.
Începând din 28 februarie, mii de refugiați sirieni și afgani încearcă să treacă granița greco-turcă pe uscat sau pe mare, prin insula greacă Lesbos, după ce Turcia a anunțat că nu va mai stopa fluxul către Uniunea Europeană. (Rador)