JOB. Agenţii de bursă duc o viaţă agitată, având o legătură "ombilicală" cu informaţiile în flux continuu de care depind miliardele care le trec zilnic prin mână.

Chiar dacă la o scară mai mică, filmul „Wall Street“, care are la bază activitatea, legăturile, grandoarea şi decăderea brokerilor de pe piaţa americană de capital, se regăseşte şi la noi în viaţa financiară. Peste 1.700 de brokeri autohtoni se zbat zilnic să vândă şi să cumpere acţiuni, pentru profitul jucătorilor la Bursă. Ziua lor de muncă începe dis-de-dimineaţă, încă de când au pus mâna pe telecomanda televizorului, şi se termină târziu, spre seară. Deşi toţi sunt prinşi în această „horă“ a banilor, doar câteva zeci reuşesc să ducă o viaţă cu adevărat liniştită din punct de vedere financiar.

Primii la presă

Pentru Andrei Ciubotaru, broker pe piaţa de capital la SSIF Vanguard SA din Bucureşti, ziua de muncă începe încă din seara de dinainte, atunci când apar ediţiile în format electronic ale ziarelor din ziua următoare. „În acest fel, deja mi-am format o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla în orele care urmează, la Bursă. Lectura presei este foarte importantă pentru analizele asupra emitenţilor şi a mediului bursier. După aceea, plasăm ordinele dinaintea deschiderii şedinţei de tranzacţionare şi începem discuţiile cu clienţii“, explică brokerul. Acelaşi lucru îl face şi Daniel Pocorea, de la SSIF BRD Securities SA.

„Încă de la primele ore ale dimineţii, deschid şi computerul, şi televizorul, pentru a vedea evoluţiile Burselor din SUA şi Asia. Apoi, la birou, discut împreună cu colegii de la compartimentul de analiză direcţiile pe care vom merge la tranzacţionările zilei. După deschiderea Bursei, de la ora 9.00 până la ora 11.00, este o perioadă de foc pentru brokeri. În acest interval primim şi dăm sute de apeluri telefonice, pentru informare sau pentru comenzile de a vinde ori de a cumpăra. Urmează câteva ore de acalmie, pentru ca de la 15.00 să reînceapă furtuna de apeluri, care se sfârşeşte abia la 16.30, odată cu închiderea Bursei. Nu de puţine ori se întâmplă ca telefonul pus la încărcat de cu seară să se descarce până la sfârşitul perioadei de tranzacţionare. Apoi, spre seară, ştim dacă - sau cât - am câştigat în ziua respectivă pentru investitorii pe care îi reprezentăm pe piaţa de capital“, descrie Andrei Ciubotaru o zi normală de lucru.

MESERIE

Alte categorii de brokeri

> Brokerii imobiliari: intermediază şi negociază vânzarea, cumpărarea sau închirierea de terenuri, imobile sau locuinţe.

> Brokerii de asigurări: negociază sau încheie contracte de asigurare şi acordă alte servicii în legătură cu protecţia împotriva riscurilor

. > Brokerii de pensii private: discută şi negociază cu persoanele fizice posibilitatea ca acestea de pe urmă să adere la un fond de pensii private.

> Brokerii de credite bancare: intermediarii dintre cei care solicită credite şi băncile la care ajung aceste solicitări, căutând să obţină condiţii cât mai avantajoase pentru clienţi.

TRĂIRI

Frică şi lăcomie, panică şi euforie!

Broker, dar şi director general al societăţii la care activează, Daniel Pocorea crede că momentul optim de a face o tranzacţie este foarte greu de precizat. Dar, în funcţie de experienţa trecută, de analiza tehnică şi de informaţiile disponibile, se pot face mai multe scenarii de evoluţie a cursului acţiunilor. Deşi ar trebui să primeze mai ales fundamentele afacerii, managementul companiei, perspectivele de evoluţie în viitor ale afacerii şi ale domeniului din care face parte, o componentă importantă în decizia de tranzacţionare, mai ales în ultimele luni, a avut-o cea emoţională: „Impulsivitatea, spiritul de turmă, lăcomia şi frica sunt declicurile care determină luarea unei decizii de tranzacţionare“.

Investitorul e încăpăţânat

În ceea ce priveşte sentimentele care controlează piaţa de capital în aceste zile, şi Mihai Chişu „vede“ două perechi „contra naturii“: frică şi lăcomie, alături de panică şi euforie! Nu jocul de cifre al acţiunilor le generează, ci jucătorii la Bursă. „În plus, investitorul român este încăpăţânat şi ţine morţiş de cele mai multe ori să-şi administreze singur banii. Dar nu toţi deţin informaţii suficiente şi reacţionează impulsiv, generând o volatilitate crescută a cursului acţiunilor. Şi de aici rezultă oscilaţiile de preţ atât de bruşte, de pe piaţa de capital“, a constatat Brokerul Anului 2007.

SIGURANŢĂ. Daniel Pocorea mizează pe calmul său, în jocul la Bursă

SCĂDERE

Criza a redus veniturile brokerilor

Valoarea medie a tranzacţiilor totale zilnice pe piaţa de capital a fost de aproximativ 6,5 milioane de euro, luna trecută. „Comisionul lunar rezultat din aceste tranzacţii a fost în jur de un milion de euro. El s-a împărţit la aproximativ 70 de societăţi de servicii financiare, care au angajaţi peste 1.700 de brokeri“, arată Iulian Panait, preşedintele societăţii de consultanţă de investiţii KTD Invest. La un simplu calcul, rezultă un câştig mediu sub 600 de euro per broker. „Faţă de lunile mai, iunie şi iulie din 2007, acest câştig este de trei ori mai scăzut în prezent“, a constatat consultantul în investiţii.

Spectrul şomajului

Iulian Panait nu vede o revenire prea rapidă a brokerilor la valoarea veniturilor pe care o aveau acum mai bine de un an. „Dintre cei aproape 19.000 de investitori de pe piaţa de capital, care erau în decembrie 2008, în prezent mai sunt doar vreo 6.700. Şi preţul acţiunilor de pe această piaţă a scăzut la o treime din valoarea pe care o aveau în 2007“, indică el.

Nu doar veniturile, ci şi numărul brokerilor de pe piaţa de capital ar putea suferi o scădere drastică: „Unele agenţii de brokeraj au anunţat închiderea unor filiale. Brokerii mai buni ar putea fi redistribuiţi în alte zone, dar ceilalţi vor fi nevoiţi să-şi caute de lucru. În condiţiile actuale, ar fi necesari 2-3 ani de «recuperare» pentru piaţa de brokeraj, pentru ca şi angajaţii din zonă să revină pe «linia de plutire».

„RECUPERARE“. Iulian Panait spune că piaţa ar putea reveni la normal în 2-3 ani

"Încă de dimineaţă, deschid şi computerul, şi televizorul, pentru a vedea evoluţiile Burselor din SUA şi Asia. Apoi, la birou, discut împreună cu colegii direcţiile pe care vom merge la tranzacţionări.", Andrei Ciubotaru, broker

STĂRI Adrenalină şi intuiţie

Tensiune şi adrenalină crescută pe tot parcursul zilei - cam aşa ar fi descrisă, în mare, activitatea unui broker pe piaţa investiţiilor de capital. „În fiecare minut, trebuie să intuieşti comportamentul investitorilor, pentru a putea anticipa mişcările lor ulterioare. Şi, mai ales, trebuie să interpretezi cât mai corect ceea ce se întâmplă în jurul tău!“, explică brokerul Mihai Chişu secretul reuşitei sale în această meserie. Câştigător al titlului de Brokerul Anului în 2007, la numai 31 de ani, Chişu a început să jongleze cu banii altora pe piaţa de capital încă din 1996. „Este o meserie pe care o recomand din inimă celor tineri.

Se învaţă din eşecuri

Interesant şi provocator, brokerajul nu este doar un job din care se pot scoate bani frumoşi, ci şi un mijloc de ordonare a finanţelor proprii şi - de ce nu? - a vieţii fiecăruia“, spune brokerul de succes. Din experienţa sa, Mihai Chişu a remarcat trei categorii de brokeri: „Cei foarte buni, care «joacă» pentru societăţi străine de investiţii, brokerii de retail - care «mişcă» banii investitorilor autohtoni, şi brokerii «pe dinafară» - care au făcut cursurile, au încercat să realizeze ceva în doar câteva zile şi care apoi au plecat descurajaţi din sistemul financiar, deoarece n-au reuşit nici măcar un «tun» în scurta perioadă de activitate“, enumeră Mihai Chişu.

În ceea ce priveşte speculaţiile financiare de pe piaţa de capital, brokerul recunoaşte că şi la 12 ani de la debutul său în meserie i se mai întâmplă să piardă: „Dar această situaţie face parte din joc. Pentru că nu poţi evolua în această meserie fără a ţi se aduce aminte câteodată, de către Bursă, de unde ai plecat“. De aceea consideră că doar câteva zeci de brokeri sunt de vârf, din cei peste 1.700 care activează în prezent: „Este vorba de cei care şi-au început activitatea acum peste opt ani. Ceilalţi încă se mai luptă să ajungă la porţile afirmării“.

Crizele, un rău necesar

Perioadele agitate de care a avut parte Bursa, Chişu le consideră ca pe nişte hopuri necesare în brokeraj. „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, în mediul financiar, a reprezentat un context excelent pentru un broker de a deprinde experienţă în plus! Să nu uităm că şi acum zece ani s-a petrecut ceva asemănător. Dacă în 1997 acţiunile au fost pe maximum, un an mai târziu au înregistrat o scădere cu 80% a valorii lor pe piaţa de capital. Atunci, ca şi acum, foarte multe investiţii au fost supra sau subevaluate. Dar preţul corect al acţiunilor nu este reprezentat de cerere şi ofertă, ci de cel afişat de piaţă! Ca o comparaţie, în momentul de faţă foarte mulţi îşi doresc să achiziţioneze o locuinţă. Dar câţi dintre ei îşi pot permite acest lucru? Teoretic, cererea există. De aceea şi constructorii zonelor rezidenţiale au ridicat foarte mult preţul apartamentelor. Însă n-au ţinut cont decât de cerere, nu şi de numărul celor care le-ar putea achiziţiona efectiv“, explică Mihai Chişu.

TOP. Mihai Chişu a fost cel mai tare broker, în 2007

DEFINIŢIE

Oamenii care înmulţesc banii pentru alţii

Brokerul de pe piaţa de capital - sau agentul pentru servicii de investiţii financiare, aşa cum este denumit tehnic - reprezintă acea persoană fizică ce prestează servicii de investiţii financiare exclusiv în numele intermediarului al cărui angajat este, potrivit definiţiei date de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Însă el nu poate să desfăşoare servicii de investiţii financiare în nume propriu.