„Membrii BRICS cer o încetare a focului în Gaza și Liban, dar și soluționarea pe cale pașnică a războiului din Ucraina. Sunt rezultatele comunicate oficial, la finalul summitulu organizat de Vladimir Putin.
Membrii grupului nu au ajuns la un acord cu crearea unui sistem internaţional de plăţi alternativ. De asemenea, nu s-a luat nici o decizie cu privire la extinderea grupului cu alte țări. Turcia a fost pusă pe lista de așteptare, primind statutul de țară asociată.
Concluziile summitului BRICS
Pe lângă liderii celor nouă state membre, la summit au fost invitați alți zeci de șefi de stat și de guvern. Vladimir Putin a descris această reuniune drept calea spre înființarea unei noi „majorităţi mondiale. Prin BRICS, Rusia își propune să contrabalanseze dominaţia SUA în politica globală.
La summitul de la Kazan, care s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, au avut loc numeroase discuții, inclusiv întrevederi bilaterale. La final, participanții au cerut încetarea imediată a focului în Fâşia Gaza. Totodată, în declarația summitului, a fost lansat un avertisment cu privire la riscul declanșării unui război pe scară largă în Orientul Mijlociu.
Preşedinţii rus, chinez, turc şi iranian, respectiv Vladimir Putin, Xi Jinping, Recep Tayyip Erdogan şi Massoud Pezeshkian, au cerut Israelului să înceteze bombardamentele. Totodată, au criticat Occidentul şi ONU pentru tolerarea uciderii a zeci de mii de civili palestinieni. Acest critici au fost formulate în prezența secretarului general al ONU, Antonio Gutteres.
Constituit, iniţial, din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, de unde acronimul BRICS, grupul s-a extins anul acesta cu încă patru membri. Este vorba despre Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Arabia Saudită şi Argentina, invitate să adere nu au făcut-o. În vreme ce statul arab nu a aderat efectiv, noul președinte argentinian, Javier Milei a respins intrarea în grup.
Aderarea altor state s-a amânat
Multe state care au acceptat invitaţia de participare la summitul BRICS au sperat că vor primi invitaţia de aderare. Acest lucru nu s-a întâmplat, extinderea fiind amânată. S-a ajuns la un compromis. A fost acordat statut de state asociate Turciei, Indoneziei, Nigeriei, Algeriei, Belarus, Cubei, Boliviei, Kazahstan, Vietnam, Thailandei, Malaeziei, Uzbekistan şi Ugandei. Venezuela nu a fost acceptată din cauza veto-ului Braziliei.
O decizie importantă a fost legată de înființarea unui sistem internaţional de plăţi alternativ platformei SWIFT. Rusia a fost eliminată din acest sistem după declanșarea războiului din Ucraina. Un astfel de sistem ar permite ţărilor din „Sudul Global” să utilizeze, în schimburile comerciale internaţionale, şi alte monede în afara dolarului american şi euro.
BRICS a decis constituirea unei noi bănci pentru dezvoltare, ca alternativă la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional. FMI a reacţionat cu preocupare faţă de ideea unui sistem de plăţi care exclude dolarul american şi euro. Instituția internațională a menționat că aşteaptă detalii suplimentare despre acest demers înainte de a-i evalua efectele.
Zelenski a refuzat întâlnirea cu șeful ONU după BRICS
Vizita lui Antonio Gutteres la la Kiev a fost anulată după ce șeful ONU a luat parte la lucrările BRICS. Volodimir Zelenski s-a arătat indignat de participarea acestuia la evenimentul organizat de Putin. Drept urmare a decis să nu-l primească la Kiev.
Aceasta cu toate că Antonio Gutteres l-a atenționat pe dictatorul rus că invazia în Ucraina reprezintă o încălcare a Cartei ONU şi a dreptului internaţional.
Vladimir Putin a rămas pe poziție în cazul invaziei din Ucraina. El a spus că orice negociere de pace trebuie să țină cont de situația din teren. Este vorba despre regiunile pe care Rusia le-a ocupat. Aceasta în condițiile în care liderii participanți la summitul BRICS s-au arătat „obosiți” faţă de războiul din Ucraina. Președintele chinez a regretat că actuala „criză ucraineană se prelungeşte”.