„Potrivit unor noi informații, șocul Brexit-ului se răsfrânge și asupra sectoarelor care au fost relativ neafectate de pandemia Covid-19.

Studiul efectuat de specialiștii de la London School of Economics (LSE) constată că, indiferent dacă Boris Johnson va ajunge sau nu la un acord cu UE,  Brexit-ul va marca un dublu șoc penru economie – în privința relațiilor de afaceri din sectoarele care au suprviețuit impactului noului coronavirus și din cauza măsurilor de izolare.

Analiza, care a parvenit redacției The Guardian înainte ca ea să fie dată publicității, cuprinde informații constatate în urma unui sondaj efectuat de membri ai Confederației Industriei Britanice (CBI).

„Analiza noastră demonstrează că sectoarele care vor fi afectate de Brexit și  cele care au avut de suferit din cauza pandemiei de Covid-19 și din cauza izolării diferă în general unele de altele”, a declarat Swati Shingra, coautor al studiului și profesor de economie la LSE.

Studiul estimează că un ‘impact simultan’, datorat atât Brexit-ului, cât și pandemiei de coronavirus, se va resimți începând din toamnă, când noile politici ale ministrului de finanțe Rishi Sunak, menite să oprească șomajul, și noul mediu comercial datorat Brexit-ului vor începe să-și arate colții.

Studiul, intitulat ‘Covid-19 și Brexit-ul: Consecințe la zi asupra evoluției afacerilor în Regatul Unit‘ (Covid-19 and Brexit: Updates on Business Performance in the United Kingdom), aparținând London School of Echonomics, demonstrează că sectoarele în care contactul uman a fost mai intens – cum ar fi spitalizarea, transportul aerian, restaurantele, hotelurile, arta și spectacolele – au fost cel mai grav afectate de pandemie.

Alte sectoare, cum ar fi lumea științei, serviciile de specialitate – precum contabilitatea, sectorul juridic și editurile – au avut de suferit mai puțin din cauză că ele au putut funcționa cu personalul care lucra de la domiciliu.

Printre companiile care au putut funcționa prin munca de la distanță se numără firme precum Vodafone, Google, firma de consultanță KPMG, compania farmaceutică GlaxoSmithKline, Rolls Royce și Unilever, gigantul produselor de consum.

Dar Brexit-ul va ridica noi bariere cu UE în calea unor produse și servicii, dacă firmele farmaceutice vor avea nevoie de reglementări aprobate sau dacă băncile sau serviciile care trebuie să transfere date de pe serverele UE, fabricile auto sau importatorii de confecții vor trebui să completeze declarații vamale pentru prima oară după atâtea decenii.

Studiul arată că, încă din anul 2017, guvernul anunțase că Brexit-ul se va face în funcție de niște evaluări ale impactului din diverse sectoare; până acum, a oferit însă o analiză detaliată doar pentru 10 sectoare.

“Guvernul trebuie să treacă de la generalități legate de impactul Brexit-ului la niște planuri mai bine racordate“, pregătind astfel  “cea mai grea încercare a timpului nostru“, scrie coautorul Josh de Lyon, cercetător-asistent la LSE.

Dhingra spune că pandemia coronavirusului “a redus capacitatea economiei Regatului Unit de a mai suporta șocuri, iar grăbirea Brexit-ului va mări numărul sectoarelor ale căror afaceri vor fi afectate“.

La fel ca și alte instituții, LSE a evitat să ofere vreo cifră în privința șocurilor la care va fi supusă economia, deși diverse sectoare au avertizat deja în privința greutăților viitoare, iar  Make UK, o federație a producătorilor, a avertizat că peste jumătate din sectorul său se așteaptă la efecte negative din momentul când programele de sprijin ale afacerilor sale vor lua sfârșit.

Autorii studiului cer guvernului să pună la punct o strategie care “trebuie să reflecte“ cruda realitate a unui  “Regat Unit post-Brexit, aflat într-o economie mondială post-Covid-19“ – o realitate în care comerțul la nivel mondial se restrânge”, informează The Guardian.