Partidul Conservator, aflat la guvernare, nu dispune de o majoritate în camera superioară a Parlamentului britanic.
Locatarul din 10 Downing Street, Boris Johnson, se baza pe legea asupra pieței interne, lege care i-ar permite premierului britanic puterea de a anula o prevedere din Acordul de retragere din Uniunea Europeană, transmite Reuters.
Legea privind piaţa internă este menită să protejeze schimburile comerciale în interiorul Marii Britanii după Brexit. Acest act normativ conţine clauze care, potrivit guvernului britanic, sunt necesare pentru a proteja statutul delicat al Irlandei de Nord ca parte a Regatului Unit, dar care ar încălca dreptul internaţional „într-o manieră limitată şi specifică”.
Camera Lorzilor a votat scoaterea acelor clauze din textul legii. Partidul Conservator, aflat la guvernare, nu dispune de o majoritate în această cameră şi chiar unii membrii ai acestei formaţiuni s-au opus clauzelor respective, informează Agerpres. O înfrângere dură pentru Johnson.
„Guvernul trebuie să înţeleagă sensul, să accepte înlăturarea acestor clauze deranjante şi să înceapă să reconstruiască reputaţia noastră international”, a declarat Angela Smith, lidera laburiștilor din Camera Lorzilor.
Totuşi, executivul de la Londra a anunţat că va supune din nou dezbaterii clauzele respective atunci când legea revine în Camera Comunelor, unde actul normativ a trecut în primă lectură cu 340 de voturi pentru şi 256 de voturi împotrivă.
„Am afirmat clar, în mod consecvent, că aceste clauze reprezintă o plasă de siguranţă pentru a proteja integritatea pieţei interne a Regatului Unit şi câştigurile imense ale procesului de pace (din Irlanda de Nord)”, a explicat o purtătoare de cuvânt a guvernului.
Publicarea legii, în luna septembrie, a atras unele critici și iritări pe plan extern.
Preşedintele ales al SUA Joe Biden a scris pe Twitter, la 16 septembrie, că orice demers care ar pune în pericol acordul de pace dintre Republica Irlanda şi provincia Irlanda de Nord ar ameninţa comerţul între Washington şi Londra.
Articolul 5 din Acordul de retragere prevede că Uniunea Europeană şi Regatul Unit trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor care rezultă din acordul în cauză şi să se abţină de la orice măsuri care ar putea pune în pericol realizarea acestor obiective. Ambele părţi au obligaţia de a coopera cu bună-credinţă în îndeplinirea sarcinilor care rezultă din Acordul de retragere.
La 9 septembrie 2020, guvernul de la Londra a depus un proiect de lege care, dacă ar fi adoptat, ar încălca în mod flagrant Protocolul privind Irlanda şi Irlanda de Nord, întrucât ar permite autorităţilor britanice să nu ţină seama de efectele juridice ale dispoziţiilor de fond ale protocolului în temeiul Acordului de retragere.
Reprezentanţii guvernului de la Londra au recunoscut această încălcare, afirmând că obiectivul urmărit este de a permite Marii Britanii să se sustragă în mod permanent obligaţiilor care decurg din protocol. Guvernul din Marea Britanie nu a retras părţile controversate ale proiectului de lege, în pofida solicitărilor din partea liderilor Uniunii Europene.
Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea Acordului de retragere care includea condiţiile despărţirii.
Ulterior, Marea Britanie a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene.
Bruxelles şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. Însă tratativele decurg anevoios, cu acuzații reciproce.
În cazul absenţei unui asemenea acord, scenariul cel mai rău, potrivit specialiștilor, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.