Bookfest 2011: Habarnam şi prietenii săi, românii. Radu Paraschivescu: "Se vindea la fel de bine ca Apolodor"
- Dan Arsenie
- 26 mai 2011, 01:13
Îndărătnicul prichindel care a făcut furori în comunism se încăpăţânează să rămână pe rafturi. Până să urce pe mătură alături de Harry Potter, copiii români îl însoţesc în aventuri pe Habarnam.
Cele câteva mii de oameni care au ţinut să fie prezenţi la deschiderea târgului Bookfest, găzduit până duminică de ROMEXPO, nu au uitat că acasă îi aşteaptă fetiţe sau băieţei aflaţi la porţile cunoaşterii, aşa că au aruncat un ochi pe oferta de carte pentru copii.
Vedeta târgului e "Habarnam în Oraşul Soarelui" (Editura Humanitas, 24 de lei), continuarea poveştilor din "Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi".
Prichindeii din oraşul Florilor, vedete în România
Încăpăţânatul şi obraznicul Habarnam, care râdea de mai toţi prichindeii din Oraşul Florilor şi cuteza să îl deseneze pe doctorul Pilulă cu termometru în loc de nas, i-a atras imediat atenţia lui Cosmin Răduţă, tată a doi copii. "Nu mi s-a părut în nicio formă un material de propagandă. Eu am citit-o şi am recitit-o copiilor mei. E un bun mod de a retrăi copilăria", descrie el "Aventurile lui Habarnam", scrisă de Nikolai Nosov în URSS-ul anului 1954.
Aventurile lui Habarnam s-a vândut în zeci de mii de exemplare înainte de 1989, aşa că rar găseşti astăzi un părinte care să nu o fi răsfoit. Însă, Habarnam a schimbat regimul fără probleme, dovadă fiind cele 10.500 de exemplare vândute numai de editura Humanitas din 2003 până astăzi. Prichindelul reuşeşte să îi amintească de copilărie şi scriitorului Radu Paraschivescu, prezent astăzi la Bookfest.
Paraschivescu, de la tristul "Puiul" la basme africane
"S-a vândut la fel de bine ca Apolodor", spune Paraschivescu, care se întoarce la lecturile copilăriei sale. A pătruns în lume poveştilor cu Petre Ispirescu, dar, tocmai când îşi dorea să râdă puţin, s-a trezit în lacrimi cu "Puiul" lui Brătescu Voineşti şi gândăcelul lui Gârleanu.
"Aşa că mi-am îndreptat paşii spre literatura universală", spune el. Însă ghinionul avea să continue - "am dat peste "Singur pe lume" şi "Cuore". Zâmbetele aveau să aştepte până la "Basmele africane". "M-a atras titlul unui volum, "Furt de cămile noaptea". Aveam să descopăr basme pline de tâlc, de înţelepciune. Morala nu era indusă, ci trebuia decriptată din text, de mintea ta".
INTERVIU
"Fiecare copil îşi caută propriul drum în felul lui, exact ca Habarnam"
Lucia Muntean a început să scrie cărţi pentru copii în urmă cu aproape 30 de ani. Dacă la început o făcea pentru a-şi încânta grădinarii din propria clasă, acum a lansat proiectul "Cărţile Lucia Muntean", o colecţie educativă de poezii, povestiri şi jocuri distractive pentru copii.
EVZ: Facem un salt în timp. Vă amintiţi cărţile preferate ale copilăriei? Lucia Muntean: Povestea care mi-a marcat puternic copilăria a fost "Fata de fum" a lui Vladimir Colin. Îmi amintesc şi acum cât de intens trăiam neputinţa fetei de fum care încerca, fără succes, să influenţeze ceea ce se întâmplă în lumea reală, precum şi orele pe care le petreceam încercând să găsesc soluţii pentru a o ajuta. În ceea ce priveşte cartea preferată, îmi e greu să aleg între "Basmele" lui Vladimir Colin şi "Legendele Olimpului" de Alexandru Mitru. În copilărie, ambele m-au ajutat foarte mult să îmi dezvolt imaginaţia, iar ca adult m-au ajutat adesea să găsesc răspunsuri în locuri neaşteptate.
Să vorbim puţin de Aventurile lui Habarnam. Cum vă explicaţi succesul imens al unei serii lansate în URSS-ul anilor 50-60? În mintea lui Habarnam, lumea reală şi lumea fanteziei se confruntă permanent una cu cealaltă, exact ca şi în mintea copilului, iar această confruntare este o sursă permanentă de aventură pentru toate personajele din carte. Tot ceea ce se petrece în carte pune în evidenţă cele două dimensiuni ale trăirii copilului: lumea ca joc şi jocul ca lume, în care soluţiile găsite de personaje alimentează atât nevoie de cunoaştere a copilului, cât şi nevoia lui de aventură. Fiecare copil îşi caută propriul drum în felul lui, ca Habarnam.
Cum vedeţi literatura pentru copii din România de azi? Cred că în ultimii ani a existat un gol în acest domeniu, atât părinţii, cât şi cadrele didactice, fiind nevoiţi să apeleze la scrieri mai vechi. Lumea s-a schimbat şi nevoile intelectuale ale copiilor sunt altele, aşa că eu cred că scriitorii noştri le datorează încă foarte mult copiilor.
Cum v-aţi decis să încercaţi domeniul literaturii pentru copii? Am început să scriu din copilărie. Apoi, lucrând cu copiii, am descoperit că poezia este o excelentă metodă de învăţare. Într-un fel, putem spune că am început prin a-mi scrie propriile auxiliare didactice, iar apoi am continuat cu cărţi "pentru acasă", al căror scop este de a crea acel moment de comunicare autentică între părinte şi copil, în care înţelegerea reciprocă şi bucuria de a fi împreună se alimentează una pe cealaltă.
RECOMANDĂRI
Hawking îţi duce copilul în spaţiu
Cum autori ca Charles Perrault, Fraţii Grimm, H. C. Andersen şi românii Ion Creangă şi Gellu Naum sunt deja foarte cunoscuţi, prezentăm mai jos o listă propusă de autoarea de carte pentru copii Lucia Muntean, scriitorul Radu Paraschivescu şi jurnalistul de ştiinţă Cristian Român: 1. Basme africane, Furt de cămile noaptea 2. Omida mâncăcioasă - Eric Carle 3. Jim Năsturel şi Lucas, mecanicul de locomotivă - Michael Ende 4. Cipi, acest pitic uriaş - Fodor Sandor 5. Dansul ursului - I.D. Sârbu, pentru retrăirea copilăriei 6. Basme - Vladimir Colin 7. Where the Sidewalk Ends - Shel Silverstein 8. A Bit Lost - Chris Houghton 9. George şi cheia secretă a universului - Lucy şi Stephen Hawking 10. Where the Wild Things Are - Maurice Sendak CITIŢI ŞI:
- Bookfest, în direct pe TVR Cultural
- Poeziile lui Alex Leo Şerban, lansate la Bookfest
- Cărțile lui Fănuș Neagu vor avea un stand dedicat la Bookfest
- Gary Chapman își lansează la Bookfest volumul "Cele cinci limbaje ale iubirii. Ediția pentru bărbați"