Un profesor de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca explică de ce anumite produce de cofetărie ni se par apetisante încă dinainte de a le consuma.

Dan Cristian Vodnar este profesor de Gastronomie Moleculară și Biotehnologii Alimentare la USAMV Cluj. Profesorul Vodnar postează pe pagina lui de facebook în care explică anumite secrete ale unor produce alimentare, precum bomboanele sau ciocolata.

De exemplu, spune profesorul Vodnar, anumite bomboane gumate și jeleuri le fură ochii copiilor încă de când sunt pe raft, printr-un aspect lucios și atrăgător. Însă puțină lume știe că aceste produse sunt ”lustruite” cu ceară auto.

„Bomboanele gumate și jeleurile strălucesc datorită unui compus utilizat și în industria automobilelor? Pentru a avea un aspect lucios și atrăgător, bomboanele gumate sunt acoperite cu ceară cu care sunt lustruite automobilele, mai exact ceară de carnauba. Ceara de carnauba este o ceară naturală obținută din frunzele palmierului Copernica cerifera, și își are originea pe teritoriul Braziliei. În lista aditivilor alimentari, ceara de carnauba este codificată E903”, spune profesorul clujean.

Cum se schimbă gustul la ciocolată

Nu există pe lumea asta un om căruia să nu îi placă ciocolată. Producătorii de ciocolată s-au învățat și ei cu gustul consumatorilor, iar pentru asta produc o varietate maximă de ciocolată, inclusiv cu gust sărat.

Gustul diferă în funcție de calitatea poduselor folosite de marile fabrici de ciocolată

„Iubitorii de ciocolată cu siguranță au sesizat că variațiile de arome ale mult îndrăgitei ciocolate diferă în funcție de țara de proveniență. Întrebarea de azi are în prim-plan unul dintre misterele din spatele ciocolatei, mai exact „De ce ciocolata are aromă diferită în funcție de țara de proveniență? Acest lucru se datorează legislației personalizate din fiecare țarăî, impusă de conținutul de cacao și de untul de cacao. Uleiurile vegetale de calșitate inferioară scad calitatea ciocolate. Tipul și originea boabelor de cacao influețează și ele produsul finit.

Fisticul provine dintr-un fruct?

Înghețata de fistic este și ea un produs de savurat în timpul verii și nu numai. Profesorul Vodnar explică ce este cu fisticul mult dorit și consumat chiar spart din coaja lui tare.

„Mai exact, este sâmburele unui fruct, numit asemenea copacului în care crește, fistic. Fisticul este o sursă bogată de proteine, fibre, vitamine și minerale. El susține organismul pe parcursul curelor de slăbire, oferă protecție împotriva dezvoltării diabetului și a hipertensiunii arteriale și îmbunătățește procesul de digestie”, mai spune profesorul de la USAMV Cluj.

Atenție la grăsimea de porc

Pentru că este sezonul tăierii porcilor, profesorul Vodnar ne îndeamnă să fim foarte atenți cu grăsimea care provine de la porc. Celebra untură de porc poate râncezi foarte repede. Adică acest produs savuros care poate fi consumat pe pâine cu ceapă roșie sau vara cu roșii din grădină se poate strica foarte repede.

„Râncezirea grăsimilor se produce în urma unei reacții chimice de oxidare? Râncezirea poate fi definită ca reacția prin care are loc oxidarea grăsimilor sub acțiunea oxigenului. În procesul de râncezire, acizii grași cu catenă lungă ( lanț lung) sunt degradați și se formează compuși cu catenă scurtă (lanț scurt), așa cum este acidul butiric care este responsabil pentru „gustul de rânced”, explica profesorul Vodnar.