Solicitarea lui Donald Trump către omologul său ucrainean Volodimir Zelenski de a verifica activitarea fostului vicepreşedinte Joe Biden este cât se poate de legitimă.

Hillary Clinton intră şi ea în hora scandalului „Ucraina” alături de Joe Biden, notează un editorial din Wall Street Journal. Autorul articolului, James Freeman, face referire la o scrisoare trimisă luni Procurorului General Willian Barr de către senatorii Republicani Chuck Grassley (Iowa) şi Ron Johnson (Wisconsin), în care aceştia îl întreabă dacă nu are nişte răspunsuri de dat la chestiunea dacă echipa de campanie a lui Hillary Clinton şi Comitetul Naţional Democrat (DNC) au folosit guvernul Ucrainei „în scopul expres de a găsi informaţii negative în legătură cu candidatul de atunci Trump pentru a-i submina campania”.

Cei doi senatori invocă o scrisoare din iulie 2017, adresată de Grassley Departamentului de Justiţie pe marginea aceluiaşi subiect, la care acesta nu a primit nici un răspuns.

„Scrisoarea făcea referire şi la informaţii de presă potrivit cărora, în timpul campaniei prezidenţiale din 2016 «oficiali ai guvernului ucrainean au încercat să o ajute pe Hillary Clinton şi să-l submineze pe Donald Trump» şi au făcut aceasta prin «răspândirea de documente care îl implicau pe un înalt consilier al lui Trump într-o afacere de corupţie şi sugerând că investighează această afacere». De asemenea, oficialii ucraineni «au ajutat aliaţi ai lui Clinton să caute informaţii negative legate de Trump şi de consilierii acestuia”, notează acum senatorii Grassley şi Johnson.

Ucraina a mizat pe calul greşit şi a pierdut

Planul Democraţilor o avea ca pion principal pe Alexandra Chalupa, o americană de origine ucraineană, consultantă a Comitetului Naţional Democrat.

Chalupa „s-ar fi întâlnit cu oficiali ucraineni în timpul campaniei electorale prezidenţiale cu scopul expres de a dezvălui presupuse legături dintre candidatul de atunci Donald Trump, Paul Manafort şi Rusia”, se mai arată în scrisoarea către Barr a lui Grassley şi Johnson.

„Citatele sunt extrase dintr-un articol apărut pe 1 ianuarie 2017 în Politico, un ziar care poate fi acuzat de orice, dar nu că ar fi pro-Trump”, scrie Freeman în editorialul său, remarcând mai ales titlul şi subtitlul din Politico: „Eforturile ucrainenilor de a-l sabota pe Trump se întorc împotriva lor”, respectiv „Responsabilii de la Kiev se străduiesc să îşi repare greşelile faţă de preşedintele-ales după ce au lucrat pe şest pentru a o sprijini pe Clinton”.

În acel articol din Politico, ziariştii Kenneth Vogel şi David Stern scriau: „Oficiali ai guvernului ucrainean au încercat să o ajute pe Hillary Clinton şi să-l submineze pe Trump, punând public sub semnul întrebării capacitatea acestuia de a face faţă cerinţelor postului (de preşedinte al SUA). De asemenea, ei ai difuzat documente care îl implicau pe un înalt consilier al lui Trump într-o afacere de corupţie şi sugerând că investighează afacerea, pentru ca după alegeri să dea înapoi. Şi i-au ajutat pe aliaţii lui Clinton să caute informaţii negative despre Trump şi consilierii săi, după cum a dezvăluit o anchetă a Politico.”

Rolul sprijinului Ucrainei în favoarea lui Clinton era de a acredita „ideea că campania electorală a lui Trump era în strânsă legătură cu duşmanul de la est al Ucrainei, Rusia”

Statul paralel din SUA în acţiune

Freeman notează: „Cu beneficiul vederii retrospective şi al rezultatelor anchetei lui Mueller, este limpede acum că nu exista nici o dovadă a complicităţii dintre campania lui Trump şi Rusia. Ceea ce nu este clar şi necesită o investigaţie mai aprofundată este modul în care această afirmaţie fără bază a reuşit să consume primii doi ani dintr-o preşedinţie a Statelor Unite.”

Cu atât mai mult cu cât cei doi autori de la Politico, Vogel şi Stern fac o afirmaţie zdrobitoare: „Ancheta Politico a descoperit dovezi ale implicării guvernului ucrainean în cursa electorală, care pare să violeze protocolul diplomatic care impune guvernelor să se abţină de a se amesteca în alegerile din alte ţări”.

Cu alte cuvinte, în alegerile prezidenţiale din Statele Unite, din 2016, s-a implicat cu adevărat un stat străin, dar acesta nu a fost Rusia, de conivenţă cu Donald Trump, ci Ucraina, de partea lui Hillary Clinton.

Din această perspectivă, solicitarea lui Trump către omologul său ucrainean, Zelenski, de a face lumină în privinţa legăturii dintre administraţia americană de atunci, a lui Barack Obama, şi regimul de la Kiev, al lui Petro Poroşenko, prin reprezentantul direct al lui Obama în Ucraina, vicepreşedintele Joe Biden, pare cât se poate de legitimă.

Iar James Freeman conchide în Wall Street Journal: ancheta realizată de Politico „poate fi utilă pentru a înţelege în ce mod serviciile de informaţii din cadrul aparatului naţional de securitate al Americii au acţionat împotriva partidului aflat în opoziţie, în 2016”.