Tabăra Moria a fost criticată la nivel internațional pentru condițiile sordide de viață ale migranților.
În 2016, autoritățile grecești, cu susținerea UE, au pus în practică o politică de izolare a migranților pe insule pentru a descuraja traversările din Turcia către Grecia.
Această politică îi obligă pe migranți să rămână pe aceste insule, fără posibilitatea de a ajunge pe continent, până când dosarele de solicitare de azil sunt rezolvate. Însă numărul acestora este imens iar sistemul grec de tratare a solicitărilor de azil este depășit, rezultatul fiind că 40.000 de migranți să află blocați pe aceste insule.
Această politică de deținere a migranților a provocat furia insularilor care se plâng de infracționalitatea generată de migranți.
„Oamenii și-au văzut proprietățile distruse, oile și caprele omorâte, casele jefuite”, a declarat Nikos Trakellis, un purtător de cuvând al locuitorilor din Moria.
„Cu câțiva ani în urmă, cu 5.000 de migranți pe insulă, toată lumea a remarcat că condițiile de viață s-au deteriorat. Acum cu toții simțim că situația este scăpată de sub control”, a adăugat el.
În octombrie 2019, guvernul elen a anunțat transferul pe continent a 20.000 de migranți. Dar un nou focar migrator din Turcia a recreat o situație de supraaglomerare în structurile de primire.
Guvernatorul Mării Egee de Nord, Kostas Mutzuris, opozant declarat al proiectelor de construcție de noi tabere de migranți pe insule, a descris Lesbos „un butoi cu pulbere gata să explodeze”, adăugând că „este crucial să instaurăm starea de urgență”
„Mă tem pentru siguranța oamenilor din Lesbos. Dacă nu se schimbă nimic, dacă nu transferăm mulți refugiați pe continent și dacă nu oprim noile sosiri din Turcia, atunci suntem condamnați”.
Guvernul de centru-dreapa al premierului Kyriakos Mitsotakis a luat măsuri mai ferme vizavi de fenomenul migratoriu decât cel precedent, de stânga, al lui Alexis Tsipras.
Recomandările noastre
