Pentru că am intrat în febra pregătirilor pentru vacanță, medicii avertizează cu privire la o nouă formă de burnout, un fenomen tot mai des întâlnit și care se manifestă în special în cazul celor care au avut vacanțe mai lungi.
Atunci când spunem vacanță ne gândim doar la relaxare, timp liber, activități plăcute şi lipsa de obligații la serviciu. La polul opus, „burnout”, un fenomen nou identificat de experți, vine cu epuizare mentală, epuizare fizică, stres cronic, lipsă de chef, anxietate și chiar depresie.
Aceste două stări diametral opuse au o legătură, iar una o poate accentua pe cealaltă
Cum a venit sezonul vacanțelor, mulți dintre cei care au muncă de birou se pot confrunta cu o nouă formă de burnout, cel de vacanță, care este un fenomen tot mai des întâlnit și care se manifestă în special în cazul acelor vacanțe mai lungi, care implică o absență mai îndelungată de la serviciu.
Experții platformei Hilio spun că apropierea unei vacanțe poate crește nivelul de burnout. Doi dintre experții Hilio, Mihai Bran – medic psihiatru și Raluca Alexandru – expert acreditat well-being au făcut o analiză mai aprofundată a perioadei ce precede vacanța arată că există un risc mai ridicat ca oamenii să sufere de ceea ce experții numesc acum „burnout de vacanță”
Aceasta combină efectele dramatice ale sindromului burnout cu dorința de a evada din muncă lăsând sarcinile de serviciu încheiate. Iar efectele pot fi dintre cele mai severe: oboseală cronică, anxietate, atacuri de panică, dureri de cap, dureri abdominale, insomnie, imunitate scăzută, infecții în organism, stres post-traumatic sau chiar depresie și deviații suicidale.
Victimele acestei boli nu sunt conștiente că au căzut în această plasă a epuizării mentale și fizice
Deși termenul de burnout a fost definit foarte clar încă de acum câteva zeci de ani (în 2024 se împlinesc 50 de ani de când a fost introdus acest termen), victimele lui nu sunt întotdeauna conștiente că au căzut în această plasă a epuizării mentale și fizice pentru că acest sindrom se înstalează tăcut și lent. Uneori, primii care observă sunt cei din exterior și nu „pacienții”. Tot familia, rudele, prietenii sau colegii trag și alarma!
Specialiștii vin cu o serie de recomandări și sfaturi ușor de aplicat, dar este nevoie de o oarecare disciplină mentală pentru a le pune în practică. Este normal ca în perioada concediului să se adune task-uri care trebuie tratate cu prioritate, dar dacă încercăm să facem o planificare și nu punem o presiune foarte mare pe noi cred că lucrurile pot fi gestionate și nu ajungem iar la burnout.
Burnout-ul poate avea mai multe faze și simptome, atât psihice, cât și fizice
Potrivit psihiatrului Mihai Bran, în cazul în care apare burnout-ul de vacanță, cei care se confruntă cu o astfel de situație și aleg să apeleze la ajutor de specialitate o fac îndreptându-se spre psihoterapeuți.
„În cele din urmă, treaba nu se termină niciodată și trebuie să acceptăm acest lucru. Vom avea parte astfel de mai puțin stres și de un concediu mai relaxat. Dar dacă simptomatologia este suficient de intensă și uneori se poate prelungi și după întoarcerea din vacanță, atunci clar este cazul ca persoana respectivă să intre în legătură cu un specialist în sănătate mintală, mai ales cu un psihiatru, pentru a vedea dacă nu există și alte comorbidități, alte probleme de sănătate, care îl pot afecta ca și funcționare pe termen mai lung”, a mai spus psihiatrul Mihai Bran.
De asemenea, Raluca Alexandru, expert acreditat well-being, a explicat că aceste simptome sunt, atât psihice, cât și fizice. Este o stare de oboseală cronică, o lipsă a chefului.
„Burnout-ul poate avea mai multe faze și simptome, atât psihice, cât și fizice. Vorbim despre o stare de oboseală cronică, o lipsă a chefului. Pot să apară diverse somatizări, precum dureri de cap sau abdominale. Se poate schimba apetitul, nu mai avem poftă de mâncare. Se poate schimba ritmul de somn și avem probleme în a adormi. Poate duce la o scădere a imunității, pot să apară infecții sau diverse complicații fizice. Burnout-ul poate duce la scăderea productivității, ba chiar la pierderea locului de muncă, în anumite cazuri. În formele mai severe, și s-a întâmplat să văd un astfel de caz, burnout-ul poate duce la depresie și deviație suicidală. E greu să îți dai seama singur”, a declarat Raluca Alexandru, expert acreditat well-being.