PERICOLUL CUMPLIT din BIBERON. Boala albastră UCIDE PRUNCII! Primăriile şi Direcţiile de Sănătate Publică SE JOACĂ cu o BOMBĂ cu CEAS
Editura Evenimentul si Capital

PERICOLUL CUMPLIT din BIBERON. Boala albastră UCIDE PRUNCII! Primăriile şi Direcţiile de Sănătate Publică SE JOACĂ cu o BOMBĂ cu CEAS

Autor: | | 2 Comentarii | 5018 Vizualizari

Vara şi-a intrat pe deplin în drepturi, iar căldura sufocantă a început să dea bătăi de cap românilor de oriunde. Cea mai la îndemână metodă de răcorire rămâne tradiţionala apă potabilă, procurată direct din fântâni sau îmbuteliată şi expusă în rafturile magazinelor.

În ceea ce privește apa din puţuri, din cauza unor factori ce ţin de lipsa unei minime igienizări, în special la sate, unde WC-urile şi grajdurile de animale sunt în curte la doi paşi de fântâni, apa poate fi infectată. Concentraţia mare de nitraţi îi modifi că compoziţia şi o transformă într-o adevărată licoare a morţii care poate provoca „boala albastră”, letală în cazul pruncilor. Revoltător este faptul că, deşi există o lege care obligă primăriile să ceară, periodic, Direcţiei de Sănătate Publică să verifice calitatea apei potabile, acest lucru nu se întâmplă. Dovadă că, în 2018, au fost semnalate nu mai puţin de 12 cazuri de contaminare cu apă nepotabilă în 7 dintre judeţele ţării.

Boala albastră a copiilor” este una dintre maladiile care, în plin secol XXI, continuă să facă ravagii în mediul rural din România, ucigând pruncii de până la un an care beau apă nepotabilă din fântâni. Revoltător este faptul că, deşi există o lege care obligă autorităţile locale să verifice periodic dacă apa poate fi consumată, nimeni nu o aplică, prunci de până la un an ajungând şi în ziua de astăzi de urgenţă la spital cu sindromul acestei boli.

O statistică oficială din 2018 arată, negru pe alb, că, în judeţele afectate în prima parte a anului de inundaţii (în urma cărora, apa din fântânile aflate la mică adâncime şi în vecinătatea WC-urilor sau a grajdurilor este contaminată), s-au înregistrat cazuri de „boală albastră” la copii de până într-un an.

Analize, doar după ce boala albastră loveşte letal

Apa cu destinaţie „de băut”, indiferent de provenienţă, trebuie să se înscrie în anumiţi parametri de potabilitate, orice depăşire a maximului acceptat de nitriţi din compoziţia ei determinând apariţia contaminării pânzei freatice, situaţie în care riscul contractării unor boli severe, unele dintre ele letale, cum este cea a bolii albastre, este foarte mare.

Chiar dacă nu mai are răspândirea de acum şase ani, când ucidea pe capete (sute de cazuri erau atunci înregistrate la nivel de ţară) „boala albastră a copiilor” continuă să dea şi astăzi frisoane localnicilor din mediul rural care asistă neputincioşi cum pruncii de câteva luni până la un an le sunt ucişi de boală. Deşi Legea 458 din 08/07/2002 prevede explicit în textul său, la Articolul 16, aliniat 1, faptul că, pe de o parte, primăriile locale, iar pe de alta, Direcţia de Sănătate Publică, prin unităţile sale din fiecare judeţ în parte, au obligaţia să verifice, prin analize de laborator specifice, dacă apa este sau nu potabilă o dată la cel mult trei luni, acest lucru nu se întâmplă. „Reprezentanţii DSP, primarii şi factorii de decizie din zonele respective îşi aduc aminte de responsabilităţile care le revin prin lege doar în momentul în care moare un prunc de pe urma „bolii albastre”. Atunci se grăbesc să trimită la analize apa din fântâni. Şi tot atunci constată că mai bine de 90 la sută din puţurile de pe întreg cuprinsul localităţii pe care o au în administrare sunt infectate, iar apa nu poate fi consumată fără riscul unei îmbolnăvi majore care poate avea ca finalitate chiar moartea”, a mărturisit pentru Evenimentul Zilei Costel Stanciu, presedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România.

Cauze ale infectării apei potabile

„Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puţuri de mică adâncime şi captări de apă, exploatate în sistem local, vor fi controlate, la un interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe de apă şi analize de laborator”. Aşa sună textul articolului 16, aliniat 1, din Legea 458 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile. Un text ignorat, pur şi simplu, de autorităţile publice care sunt desemnate, prin lege, să gestioneze o problemă de siguranţă naţională, extrem de importantă cum este cea a apei potabile. Potrivit lui Costel Stanciu, motivele care duc la infestarea apei sunt mai multe: „Vorbim în primul rând de zonele rurale, unde localnicii au încă WC-urile în curte, la câţiva metri de puţul care îi asigură apa de băut sau pentru uz casnic, la prepararea mâncării de exemplu. Chiar dacă, în acest ultim caz – prepararea mâncării – apa este fiartă, nitriţii, rezultaţi în urma descompunerii în apă a nitraţilor, nu se distrug, ci se concentrează, infectarea apei fiind cu atât mai puternică”, a explicat preşedintele APC care a adăugat pe lista motivelor existenţa grajdurilor în vecinătatea fântânilor şi îngrăşămintele chimice răspândite din abundenţă. Explicaţia specialiştilor, în ceea ce priveşte infestarea apei de la WC-uri sau grajduri, este simplă; când plouă, apa dizolvă nitraţii din fecalele animalelor şi se infiltrează apoi în pânza freatică pe care o contaminează.

Concentraţia de nitraţi din apă, maximum 50 mg/litru

Folosirea apei a cărei componenţă a fost, din cauza nitriţilor, modificată, poate fi, în special pentru pruncii cu vârste fragede, letală. Copiii afectaţi de „boala albastră” se învineţesc, la puţin timp după ce au consumat apă infestată, de la aspectul albăstrui pe care îl capătă culoarea pielii venind şi numele bolii. „Potrivit normelor, concentraţia din apă a nitraţilor nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/litru”, afirmă Stanciu, punctând faptul că orice depăşire a acestui prag poate fi periculoasă pentru consumator. „Asta este marea problemă a apelor potabile din fântânile situate în mediul rural. Soluţia pentru ca astfel de boli să nu mai apară este la îndemâna autorităţilor locale şi a Direcţiei de Sănătate Publică. Nimeni nu se oboseşte să verifice, însă, dacă apa este sau nu de consum, fără riscuri asupra consumatorului”, a adăugat Stanciu. Nici în mediul urban, lucrurile nu stau pe roze, convingerea preşedintelui APC fiind aceea că, nici la oraş, DSP-urile nu îşi fac datoria decât atunci când apar victimele bolii albastre.

Vitamina C şi albastru de metil, antidoturi

Copilul diagnosticat cu „boala albastră” poate fi salvat dacă i se administrează imediat după apariţia simptomelor vitamina C sau albastru de metil. De cele mai multe ori, mamele nu au aceste medicamente la îndemână, motiv pentru care trebuie să apeleze urgent la un medic. Nici acest din urmă lucru nu se întâmplă în mod frecvent, faptul fiind pus, potrivit lui Costel Stanciu, pe seama lipsei de educaţie a celor din mediul rural.

Unde-i lege, e tocmeală

Apariţia Legii 458 din 08/07/2002 s-a produs pe fondul unei perioade extrem de tulbure, care a pus la grea încercare autorităţile care s-au trezit pe cap cu mii de cazuri de „boală albastră”, înregistrate în cazul pruncilor din aproape toate colţurile ţării. Este vorba despre anii 1997-2005 când, la nivel naţional, au fost înregistrate 3.314 cazuri de methemoglobinemie (denumirea savantă a bolii albastre) în cazul copiilor sub 1 an, cu o rată medie anuală de 368 de cazuri.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate