Evenimentul Zilei > Social > BNS: Creşterea salariului minim aduce bani în plus la bugetul ţării
BNS: Creşterea salariului minim aduce bani în plus la bugetul ţării

BNS: Creşterea salariului minim aduce bani în plus la bugetul ţării

Statul ar câştiga la bugetul general consolidat până la 1,1 miliarde de lei, dacă s-ar majora salariul minim pe economie de la 600 până la 750 de lei, arată un studiu al Blocului Naţional Sindical (BNS).

O analiză făcută de BNS împreună cu economistul Liviu Voinea, în cadrul „Biroului pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă”, arată că o creştere a salariului minim „este benefică pentru buget, în oricare dintre cele trei scenarii analizate (la 650, 700 şi respectiv 750 de lei – n.r.), iar relaţia este direct proporţională (pe măsura creşterii salariului minim creşte şi impactul pozitiv net asupra bugetului general consolidat)”.
„În toate cele trei scenarii analizate, impactul net asupra bugetului general consolidat este pozitiv, între 358 milioane lei şi 1,1 miliarde lei (în funcţie de scenariu)”, mai arată studiul BNS, făcut public astăzi. Astfel, la o creştere cu 50 de lei a salariului minim, statul ar cheltui 247 de milioane de lei în plus, însă veniturile la buget ar creşte cu 605 milioane de lei, deci ar rezulta un plus de 358 de milioane de lei, arată Voinea. La o majorare cu 100 de lei, statul ar urma să câştige la final peste 700 de milioane de lei, iar dacă salariul minim ar creşte de la 600 la 750 de lei, impactul net asupra bugetului general ar fi de peste 1.000 de lei.
Majorări reale doar pentru 37% dintre salariaţi
În toate aceste scenarii, analiştii au luat în considerare o ipoteză care arată unde se răsfrânge în mod direct efectul majorării salariului minim pe economie. „Doar în primele 4 grupe cu salarii mici (sub 1100 lei lunar, în cazul distribuţiei de referinţă), în care se află aproximativ 37% din numărul salariaţilor (adică 1.740.030 persoane) şi doar aproximativ 15% din masa salarială totală din economie, se vor majora salariile cu câte 50 lei (Scenariul 1), cu câte 100 lei (Scenariul 2) şi respectiv cu câte 150 lei (Scenariul 3), la fel ca în cazul salariului minim”, arată aceştia.
Însă, dacă la nivelul bugetului de stat, studiul indică efecte generale pozitive, în sectorul privat, „creşterea salariului minim induce costuri suplimentare” şi ca atare soluţia ar fi reducerea contribuţiilor sociale „pentru a absorbi impactul asupra costului cu forţa de muncă”. „Dar calculele arată că această reducere nu poate îndeplini concomitent două obiective: să fie neutră în privinţa costurilor cu forţa de muncă şi să fie neutră bugetar. Totuşi, creşterea costurilor cu forţa de muncă este marginală pentru sectorul privat (între 1 şi 3%)”, mai arată Voinea.
Calculele specialiştilor ar putea fi totuşi influenţate de două fenomene, spun cei de la BNS. Pe de o parte, unele firme ar putea refuza să plătească aceste salarii minime crescute şi să le ceară angajaţilor să muncească la negru, însă poate apărea şi fenomenul invers, de presiune din partea angajatului pentru a fi înregistrat în economia formală. Pe de altă parte, susţin aceştia, cei cu salarii mai mici care vor resimţi în mod real creşterea salariului minim pe economie ar putea aduce majorări ale încasărilor din TVA – „între 43 şi 130 milioane lei, luând  în considerare şi ponderea de 50% a economiei subterane în comerţul cu alimente”, prin consumul curent de produse alimentare.