BNR ne ieftineşte creditul treptat

BNR ne ieftineşte creditul treptat

Scăderea nivelului rezervelor minime obligatorii, astfel încât băncile să dispună de mai multe lichidităţi pentru creditare, se va face pe o perioadă mare de timp.

Şi asta pentru că, dozajul şi momentul în care se vor elibera rezervele de care dispune BNR vor face diferenţa dintre succes şi eşec, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Mediafax.

Consiliul de Administraţie al BNR a anunţat ieri scăderea ratele rezervelor minime obligatorii cu 5 puncte pentru valută, la 35% din pasivele băncilor, şi cu 3 puncte pentru lei, la 15%.

De asemenea, tot ieri, BNR redus cu 0,5 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, de la 9,5% la 9%, începând cu 1 iulie.

Analiştii consideră că reducerea ratei dobânzii de politică monetară şi a rezervelor minime obligatorii de către BNR, prin care s-au eliberat aproximativ două miliarde de euro, va conduce, iniţial, la scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară şi, ulterior, a ratelor la creditele acordate de bănci.

Rata de politică monetară, sub 9% 

"Nu putem să utilizăm politica fiscală. Trebuie să învăţăm de ce este aşa important ca politicile economice, şi în special cele fiscale, să nu fie prociclice. E greu să cer băncilor comerciale să nu fie prociclice. Băncile aproape s-au comportat normal. S-au învăţat minte, cred că vor fi mai prudente mai încolo. Dar politica fiscală trebuie să fie anticiclică", a declarat Isărescu.

De asemenea, Isărescu spune că dobânzile la depozitele bancare ar trebui să se plaseze sub rata de politică monetară, respectiv sub 9% pe an, întrucât băncile pot să îşi acopere necesarul de lichiditate pe termen scurt de la banca centrală, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Dobânzi mai mici Oficialul băncii centrale crede că dobânzile vor scădea în perioada imediat următoare şi respinge analizele apărute în mass-media că o intrare în normalitate ar fi posibilă în 6-12 luni.

"Se dau în continuare dobânzi, chiar la depozite noi, cu 12-13%. Probabil că ceva în bucătăria internă a băncilor nu funcţionează. Distorsiunea este şi faţă de rata inflaţiei. La 6% inflaţie, băncile dau 6% rată reală. E un lux, ca să fiu delicat", a spus guvernatorul BNR.

Potrivit lui Isărescu, ratele înalte practicate de bănci sunt contrabalansate doar de informaţiile şi analizele negative privind România, care opresc un flux mare de capital către economie.

Rezerve, utilizate anticiclic El a menţionat că în prezent "salvarea" este că BNR are rezerve care pot fi utilizate în mod anticiclic.

"Salvarea noastră e că din motive, nu aş spune că am fost clarvăzători, dar avem rezerve pe care le putem utiliza acum anticiclic. Dozajul va face diferenţa dintre succes şi eşec în cazul nostru. Eliberarea acestor resurse trebuie să se facă la momentul potrivit şi în dozajul potrivit. Apelul pe care îl fac e să discutăm cu mare responsabilitatea maniera în care vom utiliza aceste fonduri pentru a contrabalansa efectele acestei crize", a mai afirmat guvernatorul BNR.

Isărescu a explicat că în ianuarie-februarie problema era deprecierea leului şi nimeni nu vorbea de creşterea economică, iar în prezent situaţia dificilă este dată de recesiune şi de faptul că scăderea PIB "este ceva mai mare".

Deficitul extern

Guvernatorul a făcut estimări şi în ceea ce priveşte deficitul extern.

Isărescu susţine că deficitul extern se corectează într-un mod excesiv, iar dacă estimările de 5-6% din PIB pentru sfârşitul anului sunt corecte, atunci sectorul privat va suferi o corecţie dureroasă, de la 8% la 0.

În opinia guvernatorului BNR, corecţia ar fi putut avea loc într-o "situaţie de optim", dacă ar fi fost începută înainte de apariţia crizei şi ar fi fost instrumentată cum trebuie.

El este de acord că o ţară emergentă precum România, aflată în proces de convergenţă, are nevoie de deficit extern, dar trebuie avute în vedere cifrele.

Isărescu a atras atenţia că e o diferenţă mare între un deficit de 5% din PIB, de 8%, de 10% şi de 12% din PIB.

El a continuat cu exemplele, arătând că o scădere a deficitului extern cu 6% putea să anuleze creşterea economică, care nu s-ar fi regăsit în "buzunarele oamenilor".

Ne puteți urmări și pe Google News