„Eficiența energetică” va fi luată în considerare sistematic în programele de armament
A venit și rândul militarilor să aibă o nouă abordare în ceea ce privește politica energetică, care implică reducerea dependenței de combustibili fosili, concentrându-se pe „sobrietatea energetică”, precum și pe utilizarea sporită a „noilor tehnologii energetice și a combustibililor de nouă generație”.
Franța face primii pași în acest sens, înlocuind Serviciul de Combustibil al Armatei, cu Serviciul Energetic Operațional (SEO).
Anunțat de Florence Parly, ministrul forțelor armate, în timpul unei vizite la Montereau, săptămâna trecută, acest punct de cotitură vizează în primul rând transformarea energetică într-un atu pentru operațiuni efectuate de forțele franceze.
Cel puțin trei factori susțin această abordare. Întâi, este vorba de asigurarea aprovizionării cu resurse energetice, care sunt „obiectul unei competiții internaționale crescute”, pe fondul „tensiunilor geoeconomice și geopolitice care tulbură piața mondială a petrolului”, a explicat ministerul francez al Apărării.
De unde și necesitatea „de a explora toate noile tehnologii energetice (stocare, energii regenerabile) și combustibili de nouă generație (biocarburanți, hidrogen), pentru a ieși din dependența de petrol în termeni de mobilitate, atât tactică, cât și strategică ”, potrivit sursei citate.
Un al doilea element de luat în considerare este cel bugetar: reducerea consumului de combustibili fosili ar trebui, teoretic, să scadă factura armatei franceze în acest domeniu. Astfel, în 2019, acesta din urmă a consumat 835.000 m³ de produse petroliere, la un cost de 667 milioane de euro.
Arme verzi
În cele din urmă, ultimul factor este cel operațional, cu o amprentă logistică mai mică și vehicule mai „discrete”.
Pentru aceasta, indică strategia energetică a Ministerului Forțelor Armate, acum va fi vorba de includerea sistematică în programele de armament a „cerințelor de proiectare ecologică și eficiență energetică”.
Astfel, „întregul ciclu de viață al acestora va fi analizat în funcție de impactul asupra mediului și de consumul de energie”.
„Ministerul va folosi mai mult noile tehnologii energetice (management optimizat, hibridizare, energii regenerabile) și combustibili de nouă generație (biocombustibili, hidrogen) atât pentru mobilitate, cât și pentru staționare. Acest lucru va permite o performanță operațională mai bună, precum și o rezistență energetică sporită ”, se arată într-un document ministerial.
Pentru vehiculele blindate ale armatei, de exemplu, va fi vorba de dotarea lor cu un motor hibrid, ceea ce va face posibilă „creșterea performanțelor și a reducerii amprentei radar”, estimează Ministerul Forțelor Armate.
Și Marea Britanie a lansat o initiativă similară de dotare a blindatelor cu motoare hibrid.
„Interesul și fezabilitatea tandemului motor diesel/ motor electric au fost demonstrate, cu economii de combustibil (mergând până la 10-15%) și câștiguri operaționale (creștere a performanței, stealth, rezistență, etc)
De asemenea, din acest an, un „demonstrator de hibridizare a blindatelor” va fi dezvoltat , pentru a „furniza criteriile de selecție pentru motorizarea vehiculelor Griffon și VBCI care vor fi livrate până în 2028-2030”, precizează documentul.
Ulei de rapiță în loc de kerosen
De precizat că vehicului Arquus a început deja această cale cu un model având propulsive diesel-electrică care, prezentat în august 2017, a parcurs 5.000 km (inclusiv 800 km pe nisip) fără niciun eșec, în timpul unei campanii de testare de 18 luni.
În ceea ce privește sectorul aviației, care reprezintă 50% din necesarul de energie al Ministerului Forțelor Armate, recurgerea la biocombustibili este, pentru moment, cea mai bună opțiune disponibilă. Obiectivul este creșterea consumului de biocombustibili la 5% până în 2030. Apoi la 50% până în 2050, pentru a atinge „neutralitatea carbonului”.
Și în domeniul maritim, randamentul energetic al viitoarelor nave (în afară de cele cu propulsie nucleară) „va face obiectul unei ameliorări a conceptelor (hidrodinamică, consum ajustat de energie electrică, capacități de producție mai rentabile și rețea de distribuție optimizată) fără a se pierde din vedere necesitatea consolidării echipamentelor și rezerva de putere indispensabilă”.
Dacă dimensiunea și misiunile următoarelor nave vor fi luate în considerare, ideea este de a favoriza „toate arhitecturile electrice” atunci când va fi posibil.
Între timp, programul viitoarelor nave de patrulare oceanică va „include componenta de eficiență energetică”.