Pământul pe care l-au scos de-o viaţă de la exploatarea minieră le-a înghiţit casele oamenilor din comuna Mateeşti.
Sinistraţii din satul Turceşti trăiesc o adevărată dramă după ce, de vineri seara, pământul le înghite casele. Un sat întreg riscă să fie îngropat de un mal de pământ instabil din cauza exploatării miniere. O alunecare de teren fără precedent a transformat, sâmbătă, satul Turceşti din comuna Mateeşti într-un adevărat iad.
Trei case au fost înghiţite de pământ, iar alte cinci au fost demontate cărămidă cu cărămidă, înainte ca muntele de steril să le acopere. Localnicii din Mateeşti sunt nevoiţi să-şi dărâme casele cu propriile mâini, pentru a mai salva cel puţin cărămizile. Ca o ironie a sorţii, cei din satul Turceşti care au rămas fără locuinţe au lucrat toată viaţa la Miniera Berbeşti, iar acum pământul pe care aceştia l-au scos din subteran le-a înghiţit agoniseala de-o viaţă. De la începutul calvarului, oamenii au fost ajutaţi să-şi care lucrurile din case de angajaţii de la exploatarea de cărbune. Muntele coboară cu patru metri pe oră Calvarul a început în noaptea de vineri spre sâmbătă, când localnicii din Turceşti au auzit zgomote ciudate venind din adâncuri. Salcâmii din grădină trosneau, împinşi la vale de pă- mânt, iar câinii din ogradă urlau a pagubă, la fel ca înaintea unui cutremur.
„Pe la miezul nopţii am auzit animalele urlând şi copacii trosnind. Când am ieşit, am văzut muntele de pământ la colţul casei. Copacii trosneau ca dovlecii… Am sunat la 112 şi am cerut ajutor… Am trezit-o pe mama şi am început să scoatem lucrurile din casă. Nu am mai apucat… Am dat drumul porcului din coteţ şi am dezlegat câinele. Era aşa speriat că nu voia să iasă din cuşcă. Am răsturnat cuşca şi l-am aruncat peste gard să se ducă liber“, povesteşte Ilina Gheorghe (39 de ani), rămasă fără casă.
Ne puteți urmări și pe Google News
În mai puţin de două ore, gospodăria acestuia se afla la doi metri sub pământ, iar din casă nu se mai vedea nici măcar acoperişul. A urmat apoi o altă gospodă rie, acoperită şi ea de muntele de pământ care se deplasa cu patru metri pe oră. Aurelian Niţu a reuşit să-şi ducă la adăpost animalele şi să scoată din casă hainele şi lucrurile de valoare. Duminică după amiază, ceilalţi localnici au început să-şi demoleze singuri locuinţele în speranţ a că vor mai putea salva sobele de teracotă sau cărămizile. Deşi autorităţile au încercat să-i scoată din zonă, oamenii au refuzat să-şi părăsească gospodăriile, spunând că alternativa ar fi fost să doarmă sub cerul liber. Ceauşescu a strămutat satul de sub munte Muntele de pământ care a înghiţit casele s-a format în urma exploatărilor miniere de la Berbeşti. Minerii au săpat după cărbune iar pământul scos din galerii a fost transportat şi depozitat dea lungul timpului într-o luncă din Mateeşti. Milioanele de tone de steril au luat-o însă la vale din cauza apei care s-a infiltrat în pământ. Localnicii spun că acum 30 de ani, în locul în care se află sterilul era satul Vlăduţeşti. Printr-un decret al lui Ceuşescu s-a hotărât ca cele 47 de gospodării să fie strămutate, iar în locul lor să fie adus pământul scos din Mina Berbeşti. „Cred că s-a întors blestemul celor cale au locuit cândva aici. Pe vremuri, satul Vlăduţeşti era unul dintre cele mai prospere. Comuniştii ne-au obligat să plecăm pentru că nu mai aveau unde să depoziteze pământul scos din mine. Îmi aduc aminte că lucram la mină şi a venit cineva din sat să-mi spună să mă duc repede acasă că e de rău. Când am ajuns erau unii cu remorcile cu pământ, îmi acopereau casa. Mi-am luat cei cinci copii şi am plecat fără nimic… Acum muntele pe care l-au construit comuniş tii vine peste sat“, spune Gheorghe Niţu (61 de ani). Mâncarea sinistraţilor: carne la untură Oamenii îi acuză pe cei la Exploatarea Minieră pentru situaţ ia creată. Aceştia afirmă că în zonă au fost trimise de mai multe ori maşini de pompieri care au băgat intenţionat apă în pământ pentru a provoca alunecările. În acest fel, suprafaţa de depozitare a sterilului se mărea, şi muntele „se apropia“ tot mai mult de casele lor. Autorităţile spun că în zilele următoare alte cinci case vor fi şterse de pe faţa pământului şi recunosc că deocamdată nu au soluţii pentru rezolvarea situaţiei.
Cei care au rămas fără locuinţe şi-au petrecut noaptea la rude sau pur şi simplu în stradă, privind cum agoniseala de-o viaţă se duce în pământ. Pentru că nu mai au rude care să-i găzduiască, Gheorghe Ilina şi mama sa Floarea, în vârstă de 70 de ani, au fost mutaţi într-o încăpere a şcolii. Speră ca primăria să le dea o locuinţă, dar până atunci vor trebui să doarmă în frig, pe un pat din scânduri. Au reuşit să salveze garniţele cu carne la untură şi deocamdată au ce mânca. URGENŢE Măsuri pompieristice În Mateeşti s-a deplasat ieri şi ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, Paul Păcuraru. El a ţinut să vadă cu ochii săi care este situaţia sinistraţilor şi a exploatării de cărbune. Acesta a promis că nu-i va lăsa pe sinistraţi pe drumuri. Situaţia de la Mateeşti va fi analizată miercuri în şedinţa de guvern, unde se va lua şi o decizie privind acordare de despăgubiri. S-au luat măsuri pentru tăierea copacilor din zona stâlpilor de joasă tensiune pentru a evita ruperea firelor, s-a prelungit drumul de acces în sat prin balastare şi s-au tăiat arborii de lângă case.
S-a decis şi balastarea drumului de acces către locuinţele din cătunul Copăciş, dar şi deplasarea de utilaje aparţinând Sistemului de Gospodărire a Apelor în zona albiei râului Tărâia. Echipe ale CEZ - Sucursala de Distribuţie Vâlcea vor efectua un traseu pe o rută ocolitoare pentru a restabili alimentarea cu energie electrică a zonelor afectate de distrugerea reţelei.
Recomandările noastre
