Înalții Birocrați de la Bruxelles au pus sub semnul îndoielii corectitudinea procurorilor români într-un dosar, cel al Codruței Kovesi. De ce nu se autosesizează CSM și în cazul acesta?

Mare zarvă la Bruxelles, printre Înalții Birocrați de Lux ai UE, Comisarii Komniterniști cu papion, pentru că în România, Babuinia lor, Codruța Kovesi a fost inculpată de procurorii Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție.

Înalții Birocrați de Lux de la Bruxelles susțin că anchetarea Codruței Kovesi la București e un abuz al procurorilor români. Și că Guvernul să intervină și să oprească ancheta, ba mai mult să-i oblige pe procurori s-o declare nevinovată pe Codruța Kovesi. Față de această poruncă dată României care se dovedește a nu știu cîta oară că e tratată ca o țară de babuini, îmi permit să fac următoarele observații:

Dacă aș fi în locul Guvernului i-aș întreba pe noii Kominterniști cum să procedez. De la Bruxelles prin sute de declarații ni s-a spus că procurorii sînt independenți pe parcursul anchetei, că orice intervenție a politicienilor în mersul unei anchete e considerată ingerință gravă și poate duce la sancționarea României. Întrebarea pe care trebuie s-o pună Guvernul român e, așadar, aceasta: Dacă intervenim în mersul anchetei garantați că nu veți sancționa pentru nerespectarea independenței Justiției?

E Codruța Kovesi o victimă a unor răfuieli politico-mafiote așa cum s-a întîmplat pe vremea cînd ea trona în sediul DNA mai ceva decît Zeus în Olimp? Habar n-am. Și spun asta, deoarece, spre deosebire de alte cazuri, în cel al Codruței Kovesi nu cunosc dosarul. În toate cazurile în care am luat apărarea victimelor procurorilor nu numai din DNA, dar și din toate parchetele, sub semnul părerii mele proaste despre procurori, am beneficat de date și documente de la dosar date de victimă. Codruța Kovesi nu mi s-a adresat ca s-o apăr. Prin urmare n-am nici o dată, nici un document ca să mă pot pronunța în vreun fel. N-am găsit nici măcar în presa care o cîntă și o încîntă vreun document menit a-mi dovedi că fosta șefă a DNA e victima unor abuzuri ale procurorilor. În aceste condiții, mă întreb și eu, ca tot omul, de unde știu Înalții Birocrați de la Bruxelles că dosarul Codruței Kovesi e un abuz?

Coșmarul care te face să pierzi ore întregi în bucătărie. Cum scapi de el

Iarna se dezlănțuie în următoarele zile. Urgia lovește cu toate puterile. Alertă ANM

În prima parte a lui 2015, prin mai multe comentarii de pe cristoiublog.ro am susținut că unele dosare făcute de procurorii români sînt rezultate ale unor răfuieli politico-mafiote. Iată cîteva exemple:

22 martie 2015

„Binomul SRI-DNA, cel care l-a făcut președinte fără ca măcar Klaus Iohannis să-și dea seama, desfășoară din plin Operațiunea: Să-i facem cadou Imperatorului Guvernul Meu, condus de Pupila Mea, Alina Gorghiu! (…) Cum adică, e o realizare o țară în care politicienii sunt la cheremul Justiției?

O realizare e o țară în care nici Justiția nu e la cheremul politicienilor, dar nici politicienii nu sînt la cheremul Justiției. Politicienii alcătuiesc și ei o instituției a statului de drept. Prin urmare, politicienii nu pot fi la cheremul Justiției. Politicienii sunt la cheremul Poporului Suveran. Așa cum și Justiția e la cheremul Poporului Suveran, fie și din faptul că magistrații sunt plătiți din taxele și impozitele cetățenilor. Într-o țară cu adevărat democratică, nici o instituție a statului de drept nu poate pretinde că are la cheremul ei alte instituții ale statului de drept.

O realizare ar fi fost o țară în care nici procurorii să nu tremure de frica politicienilor, dar nici politicienii să nu tremure de frica procurorilor.”

23 martie 2015

„Punerea sub urmărire penală nu înseamnă nimic în privința vinovăției sau nevinovăției unui cetățean. Pe parcursul anchetei penale, procurorul poate ajunge la concluzia că dosarul e prea subțire pentru a risca să-l trimită în instanță. În acest caz, cetățeanul e scos de sub urmărire penală. S-a confirmat susținerea lui că e nevinovat. Dacă procurorul crede că poate merge în instanță, cetățeanul e trimis în judecată. Nici în acest caz nu înseamnă în chip automat că el e vinovat. Procesul e o confruntare între două părți egale în drepturi: Acuzarea și Apărarea. Judecătorul poate da dreptate Acuzării sau Apărării. În cel de-al doilea caz, cetățeanul e nevinovat, chiar dacă a fost trimis în judecată.

Din cîte se vede, începerea urmării penale e doar debutul unui proces lung și complicat: ancheta penală, procesul propriu-zis, care se poate solda cu decizia privind nevinovăția celui împotriva căruia se pune în mișcare acțiunea penală. Se înțelege că declanșarea urmării penale e unul dintre cele mai ușoare lucruri pentru un procuror. Trimiterea în judecată îl poate costa pierderea procesului. Dar începerea urmăririi penale în cazul unui cetățean nevinovat nu-l costă nimic. Dacă are chef sau dacă are ordin, procurorul te poate pune sub urmărire penală și știind că pînă la urmă te va scoate de sub urmărire penală.

În cazul unui cetățean obișnuit, hîrjoana procurorului îi poate aduce nervi, timp pierdut și cheltuieli cu avocatul.

Potrivit Rezoluției, un membru al Guvernului sau din conducerea Parlamentului își pierde funcția. E drept, procurorul îl poate scoate de sub urmărire penală sau judecătorul îl poate declara nevinovat. Da, dar el s-a lins pe bot de funcție, chiar dacă e nevinovat.”

28 martie 2015

„Ca și în cazul Elenei Udrea, ca și în alte cazuri, susțin că solicitarea de arestare preventivă e un abuz al Binomului SRI-DNA.

Și voi susține asta și cînd Codruței Kovesi îi va veni rîndul la noua ghilotină numită arestul preventiv.”

Din cîte se vede susținerile mele despre activitatea procurorilor români în diferite cazuri nu difereau de cele ale Înalților Birocrați de la Bruxelles în legătură cu activitatea procurorilor români în cazul Codruța Kovesi.

Ca urmare a acestor susțineri, CSM s-a autosesizat, și pe 29 aprilie 2015 a dat următorul

„Comunicat de presă privind apărarea independenţei şi imparţialităţii procurorilor DNA şi a sistemului judiciar

În şedinţa din data de 29 aprilie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că lansarea în spaţiul public, în perioada 9.02.2015 – 19.03.2015, a unor mesaje postate pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea, a comentariilor de pe blogul domnului Ion Cristoiu, jurnalist, a afirmaţiilor cuprinse în articolul semnat de jurnalistul Mihai Enciu – „Gazeta de Sud Est”, dar şi a unor materiale de presă generate de acestea, aduc atingere independenţei şi imparţialităţii procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi independenţei sistemului judiciar în ansamblul său. Verificările au fost efectuate de Inspecţia Judiciară ca urmare a solicitării din data de 30 martie 2015 a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Inspecția Judiciară a apreciat că articolele, comentariile și postările menționate referitoare la o relaţie de colaborare în afara cadrului legal dintre Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Român de Informaţii, menită a „decapita toate instituțiile importante din România” și „avînd ca țintă finală schimbarea majorității parlamentare și a executivului”, acreditarea ideii că DNA este implicată în jocuri politice prin acordarea unei protecții anumitor lideri politici, că nu există egalitate în fața legii deoarece persoane acuzate de corupție nu sînt cercetate de DNA, că procurorii răspund unor comenzi politice prin măsurile preventive dispuse în cauzele penale instrumentate, că între procurorii DNA și cei din cadrul PICCJ ar fi o luptă, sînt lipsite de suport obiectiv și contribuie la decredibilizarea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție prin inducerea în rîndul opiniei publice a ideii că activitatea acestora nu se desfășoară în limitele cadrului legal.

Comentariile şi materialele de presă publicate sunt de natură a acredita ideea unei funcţionări anormale şi incorecte a sistemului judiciar ca urmare a intervenţiei politicului şi a altor structuri sau persoane în justiţie. O asemenea idee are drept consecință alterarea încrederii opiniei publice în competența, corectitudinea și probitatea magistraților. O astfel de campanie mediatică bazată pe speculaţii nefondate, neverificate şi de natură a crea confuzii, cu extrapolarea nemulţumirilor referitoare la instrumentarea unei anumite cauze asupra întregului sistem judiciar, aduce atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat. Plenul Consiliului a apreciat că articolele, comentariile și postările menționate au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare, aşa cum sunt protejate de art. 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aducînd atingere independenţei şi imparţialităţii procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

Reamintim că, potrivit dispoziţiilor art. 1 şi 30 din Legea nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi are obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.”

Așadar, CSM s-a autosesizat din oficiu în legătură cu comentariile mele și ale altora care puneau sub semnul întrebării corectitudinea unor anchete desfășurate de procurorii români. Aceste comentarii erau denunțate ca fiind „de natură a acredita ideea unei funcţionări anormale şi incorecte a sistemului judiciar ca urmare a intervenţiei politicului şi a altor structuri sau persoane în justiţie. O asemenea idee are drept consecință alterarea încrederii opiniei publice în competența, corectitudinea și probitatea magistraților”.

Înalții Birocrați de la Bruxelles au pus sub semnul îndoielii corectitudinea procurorilor români într-un dosar, cel al Codruței Kovesi. De ce nu se autosesizează CSM și în cazul acesta? Nu sînt comentariile Înalților Birocrați de la Bruxelles „de natură a acredita ideea unei funcţionări anormale şi incorecte a sistemului judiciar ca urmare a intervenţiei politicului şi a altor structuri sau persoane în justiţie”?