Fostul președinte Bill Clinton a respins ideea că invazia Rusiei în Ucraina poate fi pusă pe seama extinderii NATO, care a început în timpul președinției sale.

„Cred că am făcut ceea ce trebuia la momentul potrivit. Și dacă nu am fi făcut-o, această criză ar fi putut apărea chiar mai devreme", a declarat el într-un interviu difuzat duminică în cadrul emisiunii „Fareed Zakaria GPS” de la CNN, relatează Politico.

Criticii au argumentat că avansarea continuă a NATO la granițele Rusiei l-a determinat pe președintele rus Vladimir Putin să riposteze prin invadarea Ucrainei, fie pentru a recâștiga o parte din imperiul pierdut al Rusiei, fie pentru a demonstra că Rusia nu este un stat slab care să se lase ușor intimidat de Occident.

Clinton a declarat că Putin „nu a făcut niciun secret din faptul că a considerat că dizolvarea Uniunii Sovietice a fost o mare tragedie”.

Fostul președinte a declarat că SUA și NATO nu au avut niciodată intenția de a amenința Rusia și că națiunile din Europa de Est au dreptul să trăiască în siguranță după decenii în care au fost dominate de Rusia.

„Când am făcut ceea ce am făcut", a spus Clinton, „am oferit Rusiei nu doar un parteneriat special cu NATO, ci și perspectiva unei eventuale aderări la NATO, argumentând că cele mai mari probleme de securitate ale noastre în viitor vor veni de la state autoritare care vând arme chimice, biologice și nucleare unor grupuri teroriste. Și că ar trebui să facem acest lucru împreună".

România a intrat în NATO în 2004

Alegerea lui Clinton în 1992 a avut loc în urma sfârșitului Războiului Rece. Națiunile din Europa de Est s-au debarasat de decenii de dictatură comunistă în 1989, iar președintele Mihail Gorbaciov a dizolvat Uniunea Sovietică în 1991.

În timpul președinției lui Clinton, Republica Cehă, Ungaria și Polonia au aderat la NATO, urmate în 2004 de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia. Toate aceste națiuni făcuseră parte fie din Uniunea Sovietică, fie fuseseră aliați ai Uniunii Sovietice.

„Ar trebui să le spuneți polonezilor că ar trebui să trăiască tot restul veșniciei cu nesiguranța că Rusia nu va încerca să vină din nou după ei? Sau ungurilor sau, știți, tuturor celorlalți. Statele baltice. Serios, după ceea ce au făcut, au vrut vreodată să fie în Uniunea Sovietică? Iar Republica Cehă a fost cea mai democratică dintre toate și cea mai bine gestionată”, a adăugat fostul președinte.

Invazia din februarie a fost întâmpinată de o rezistență puternică din partea Ucrainei, care a recucerit recent o parte din teritoriul pe care l-a pierdut în primele săptămâni ale atacului. De asemenea, a determinat Finlanda și Suedia, doi vecini de mult timp neutri ai Rusiei, să ceară să se alăture NATO.