Un raport al Consiliului UE, care ar fi circulat între zece state membre în noiembrie, prezintă detaliat măsurile luate de Austria pentru a legifera înființarea unei rețele de baze de date pentru recunoașterea facială, la care să aibă acces toate polițiile din Uniunea Europeană.
Documentul, obținut de The Intercept, cuprinde o serie de dări de seamă care examinează posibilitatea extinderii Tratatului de la Prüm, care reglementează cooperarea operațională între polițiile statelor membre UE, pentru a include imagini de recunoaștere facială.
În situația actuală, reglementările permit schimbul de informații în legătură cu ADN-ul, cu amprentele digitale și cu registrele de înamatriculări auto între țările semnatare.
Inițiativa a fost lansată de ministrul german de Interne, Wolfgang Schauble, în 2005.
Extinderea Tratatului de la Prüm pentru a cuprinde imagini de recunoaștere facială a fost preconizată în concluziile Consiliului UE din 2018, care invitau experții statelor membre să „evalueze derularea procedurii Prüm în perspectiva unei evoluții viitoare care să integreze noi tehnologii biometrice, de exemplu sistemele de identificare facială”.
Comisia Europeană a însărcinat firma Deloitte pentru a face o evaluare a acestui tip de tehnologie, contra 700.000 de euro, afirmă rapoartele citate.
Scurgerea de documente survine în momentul în care UE are loc dezbaterea privind reglementarea tehnologiilor de recunoaștere facială în cadrul Uniunii.
Documente anterioare, obținute de Euractiv, arătau că Comisia Europeană a avut în vedere o amânare de cinci ani a aplicării tehnologiei respective, în contextul Cărții sale Albe privind Inteligența Artificială, o foaie de parcurs privind modul în care exectivul european intenționează să atenueze riscurile viitoare în acest domeniu sensibil.
Aceste proiecte au dispărut însă din varianta finală a Cărții Albe, dată publicității săptămâna trecută. Comisia a optat pentru o „dezbatere europeană privind utilizarea identificării biometrice la distanță”.
Comisia a subliniat faptul că în cadrul legii europene privind protecția datelor, utilizarea datele biometrice pentru identificarea unei persoane este interzisă. CU EXCEPȚIA condițiilor specifice legate de siguranța națională sau de interesul public.
Statele membre UE nu au mai așteptat dezbaterea, ci au și elaborat planuri pentru utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială.
Germania și-a anunțat intenția de a amplasa aparate de recunoaștere facială automată în 134 de gări și 14 aeroporturi.
Franța prevede și ea instituirea unui cadru legal permanent care să permită integrarea tehnologiilor de recunoaștere facială în sistemele de supraveghere video.
Cartea Albă a UE în domeniul AI avertizează asupra unei serii de tehnologii de „mare risc”, care ar putea servi la o viitoare supraveghere a populației.
Acestea tehnologii sunt de două categorii: cele utilizate în „sectoare critice” și cele care au „utilizare critică”.
Sectoarele critice cuprind sănătatea, transportul, poliția, serviciile de angajări și sistemul juridic.
Aplicațiile critice se referă la tehnologii a căror folosire prezintă riscuri mortale sau de rănire, ori cele care au efecte juridice.
Senzaționala afacere Clearview AI
Uniunea Europeană a adoptat poziții critice față de folosirea tehnologiilor de recunoaștere facială în alte părți ale lumii.
În urma dezvăluirilor recente conform cărora compania americană Clearview AI a adunat peste trei miliarde de fotografii de chipuri de utilizatori de pe rețele sociale precum Facebook, Twitter sau YouTube, fără a le solicita permisiunea, Comisia se află în discuții cu autoritățile europene de protecție a datelor pentru a determina dacă datele cetățenilor europeni au fost violate.
Clearview AI pune la dispoziția forțelor de ordine o bază de date capabilă să compare imaginile de figuri cu peste trei miliarde de alte imagini de chipuri furate de pe rețelele sociale.
„Comisia este la curent cu rapoartele presei, urmărim dosarul îndeaproape și rămânem în contact cu autoritățile naționale de protecție a datelor precum și cu Comitetul European de Protecție a Datelor”, a dat asigurări un purtător de cuvânt al executivului european, citat de Euractiv.
„Aceste tehnologii nu operează într-un vid juridic. Utilizarea datelor personale este supusă regulilor stricte ale RGDP. Acesta impune o bază juridică bine definită și un obiectiv legitim; persoana în cauză trebuie să fie la curent cu procedura, ea trebuie să obțină reparații și să dețină mijloace de verificare.”
Clearview AI nu a semnat acordul de protejare a datelor încheiat între UE și SUA, care obligă companiile americane să protejeze datele utilizatorilor europeni în conformitate cu standardele UE și cu drepturile consumatorilor.