Florian Bichir: "Cand vad cum putem fi tratati ca o minoritate, amintirea ma doare si ma cearta..."
Mitropolitul Ardealului, dr. Laurentiu Streza, a trimis o scrisoare ambasadorului Italiei la Bucuresti.
„Relatiile dintre Romania si Italia, care pareau stabile si de durata, sunt amenintate sa fie spulberate din cauza unor brutale episoade de lipsa de omenie. Alaturi de toti cetatenii Sibiului, credinciosi ai Evangheliei lui Hristos, indiferent de etnia lor, regretam profund si ne delimitam uman de actiunile delincventilor”, scrie mitropolitul in scrisoarea semnata si de Florin Cioaba, in calitate de rege al rromilor de pretutindeni si prim-vicepresedinte al Organizatiei Mondiale a Rromilor.
Epistola absolut impresionanta, din nefericire nu prea bagata in seama, le aminteste italienilor ca romanii care muncesc in Italia pentru bunastarea lor materiala lucreaza cinstit, respectand legea, pentru siguranta financiara si spirituala pe care si-au dorit-o, drepturi esentiale ale oricarui cetatean al lumii. „Acestia reprezinta poporul roman recunoscator poporului italian pentru ospitalitate si sprijin in aceste vremuri grele”, scrie apasat urmasul lui Saguna, atent la fiii sai duhovnicesti, oriunde s-ar afla in lume.
Veti spune ca e un gest de curtoazie, poate tardiv. Si cand eram pe cale sa le dau dreptate celor care se intreaba ce a facut Biserica pentru tigani, mi-am adus aminte ca, anul trecut in vara, episcopul vicar Varsanufie mi-a cerut intr-o dimineata sa trec pe la el pe la birou. Somnoros si obosit, am privit incruntat cum, bucuros nevoie mare, episcopul mi-a intins o Carte de rugaciuni. Galbuie si de format mic.
„Ei, ce zici, frate, de asta?”, m-a descusut episcopul. Sincer nu stiam ce sa-i raspund. „Ce mare lucru ca a mai aparut o carte de rugaciuni? De-aia m-am trezit cu noaptea-n cap?”, ma gandeam pacatos. Observand nedumerirea mea, PS Varsanufie mi-a explicat ca este o carte de rugaciuni in romani (tiganeste). „Cum sa ne apropriem de ei, daca nu le intelegem limba? Cum sa vina in Biserica, daca nu se pot ruga in legea lor?”. Mandru, vladica mi-a explicat ca lansarea va avea loc cu ocazia pomenirii rromilor deportati in Transnistria.
Ca un ultim pacatos am ras la cateva expresii care mi s-au parut mai „exotice” si atat, pentru ca nimeni nu a vrut - si Dumnezeu mi-e martor ca am incercat la trei-patru publicatii - sa faca o prezentare, o recenzie, un semnal. Din aceasta amintire ramasese - pana mai ieri - un zambet ironic. Zambetul unui majoritar. Acum, cand vedem cum putem fi tratati ca o minoritate, amintirea ma doare si ma cearta...