Unii jubileaza, altii sunt tristi. Unii si-au dat deja comanda pentru hlamida si camilafca alba de patriarh, in timp ce altii il jelesc pe cel care i-a facut oameni.
Plecarea la cele vesnice a Patriarhului Teoctist nu a produs tuturor suparare.
Sa nu fim ipocriti si sa recunoastem ca, de ani buni, pe la colturile Patriarhiei diversi clerici se intrebau cat mai are de trait Prea Fericitul Teoctist, ajuns de mult la varsta Psalmistului. Nu degeaba, in jargonul bisericesc, Patriarhul Teoctist era denumit pentru longevitatea sa „Highlander”, adica „Nemuritorul”.
De altfel, chiar din 1990 aparusera pretendenti la scaunul patriarhal. Intaistatatorul BOR a avut o mare contributie la unitatea Bisericii, care a trecut prin convulsii puternice imediat dupa 1990. Sa nu se uite ca, spre exemplu, in Bulgaria, datorita implicarii politicii, dar si a rivalitatilor dintre clerici, s-a ajuns ca tara sa aiba doi patriarhi si doua sinoade care s-au anatemizat reciproc.
Or, la noi nu s-a petrecut asa ceva, ba dimpotriva. Unii jubileaza, altii sunt tristi. Unii si-au dat deja comanda pentru hlamida si camilafca alba de patriarh, in timp ce altii il jelesc pe cel care i-a facut oameni. Nimeni nu poate spune de pe acum cine va fi viitorul patriarh, pentru ca numai votul va decide. Evident, favoriti sunt Mitropolitul Daniel al Moldovei si Teofan al Olteniei, la care se adauga, e drept cu sanse mai mici, Arhiepiscopul Nifon al Targovistei si Teodosie al Constantei.
Lupta finala se va da peste 41 de zile, cand se va intruni Colegiul Electoral Bisericesc. In sanul Sinodului exista cateva grupuri, cu liderii lor, ca in orice alta institutie. Mai clar, va fi ales Patriarh cel care va avea sau „va aranja” cele mai multe voturi in Colegiul Electoral Bisericesc, iar cel care va asigura locotenenta este una dintre cheile succesului.
P.S. Decesul Patriarhului Teoctist a provocat o avalansa de laude si de telegrame trimise in cel mai curat stil comunist. Nu toata lumea trebuie sa fie specialista in teologie, dar o minima cunoastere a termenilor religiosi tine de cultura generala, de bun-simt.
La acest capitol, de neintrecut au fost democratii, care au dat un comunicat cu urmatorul titlu: „PD isi exprima regretul pentru trecerea in nefiinta a Patriarhului Teoctist”. A te considera crestin si a vorbi de „nefiinta”, ca si cum sufletul nu este nemuritor, iar prin deces te pulverizezi cumva intr-un neant, e cel putin jenant.
Cititi si: Cinci ore intre chirurg si Dumnezeu