Inaugurată ieri, la Muzeul Culturii Romilor, biblioteca a găzduit și prima lansare de carte în limba romani
Inițiativa deschiderii acestei biblioteci aparține Gunillei Lundgren, autoare suedeză de cărți pentru copii. Scriitoarea a fost ieri în cartierul Giulești-Sârbi, din București, și a povestit despre prietenia sa cu romii din Suedia, care a dus la scrierea a 15 cărți.
Nume de cod
Volumul „Sofia Z-4515”, lansat ieri, s-a născut tot în urma prieteniei Gunillei Lundgren cu romii din cartierul său din Stockholm. Plăcerea ei este să asculte povești. Nu toate sunt vesele. Cartea „Sofia Z-4515” are la bază o istorie reală, înfricoșătoare: eroina principală a fost singura din familia sa care a scăpat de la Auschwitz. În benzi desenate se spune această istorie, pentru că lumea, copiii trebuie să știe ce s-a întâmplat și să nu uite.
Ne puteți urmări și pe Google News
Parlamentul European a adoptat în 2015, la inițiativa parlamentarului suedez de origine romă Soraya Post, ziua de 2 august drept zi comemorativă a holocaustului împotriva romilor. Prezentă ieri la Biblioteca din Giulești-Sârbi, Soraya Post a spus că speră ca România să recunoască această zi, declarându-se, totodată bucuroasă să fie de față la deschiderea bibliotecii, pentru că aceasta „va deschide o lume necunoscută pentru copiii romi, lumea cuvântului și a poveștilor. E o lume extraordinară în care să te ascunzi, mai ales în cazul copiilor romi, când viața din jurul lor este grea”, a spus parlamentarul.
O rețea de cărți
Inaugurarea Bibliotecii Romilor pentru Copii s-a făcut și în prezența managerului Bibliotecii Naționale a României Claudia Șerbănuță. Aceasta a felicitat inițiativa și a spus că toate bibliotecile din țară vor avea în colecțiile lor și cărțile din mica bibliotecă romă.
Victima naziștilor
Sofia Taikon s-a născut în Polonia. În 1943, familia sa a fost deportată la Auschwitz. Pe 2 august 1944, i-au fost uciși tatăl, mama, frații. Sofia a ajuns în Suedia cu ajutorul Crucii Roșii, în 1945. A trăit aici până în 2006. De-a lungul vieții, Sofia nu a vrut să vorbească despre groaznica experiență. Însă, în ultimii ani de viață, și-a dat seama că dacă tragedia sa va fi cunoscută, copiii vor citi și nu vor uita ce poate face ura de rasă. Așa că a rugat- o pe Gunilla Lundgren să-i scrie povestea.
Recomandările noastre
