Aproximativ 58 de milioane de iranieni sunt chemați la urne, vineri, 21 februarie, pentru a alege viitorul Parlament ce trebuie să facă față uriașei crize politice, economice și militare.
Conservatorii sunt favoriți într-un scrutin în care profită de un resentiment popular la adresa președintelui moderat Hassan Rohani.
Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 8, iar liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, a votat primul. El a făcut un apel la alegători să participe masiv la vot pentru „a garanta interesul național” și a vota „cât mai repede posibil”.
Al unsprezecele Legislativ, după revoluția islamică din 1979, care a răsturnat regimul Șahului, va activa într-un context tensionat: relații încordate cu Washingtonul, dar și cu țările occidentale europene, și o gravă recesiune economică.
Alegerile au loc la doar o lună și jumătate după ce forțele armate iraniene au doborât un avion de linie ucrainean „din greșeală”. În catastrofă și-au pierdut viața toți cei 176 de pasageri și membri ai echipajului.
Teheranul a negat timp de trei zile orice implicare în prăbușirea avionului, pentru ca apoi să dea vina pe o eroare umană a unui operator de rachetă antiaeriană.
Această recunoaștere tardivă a provocat manifestații de stradă împotriva regimului, distrugând toate aparențele de unitate națională pe care Iranul a încercat să le prezinte cu câteva zile mai înainte, la funeraliile generalului Qassim Soleimanie, ucis de o lovitură aeriană americană.
La Teheran, numeroși locuitori cu care au discutat reporterii AFP și-au declarat intenția de a nu merge la vot.
Amir Mohtasham, de 34 de ani, aflat în șomaj de doi ani, consideră că „alegerile sunt inutile”. „Nu am încredere nici ăn conservatori, nici în reformiști”, spune el.
Ceva mai înstărit, Mohammad, un negustor de covoare de 30 de ani, spune că „a votat cu Rohani din idealism”, dar „nu s-a realizat nimic și sunt prea multe minciuni”. El adaugă: „Dacă a vota înseamnă a legitima, atunci să nu conteze pe mine.
Sadinq Zibakalam, o figură importantă a taberei reformatoare, profesor universitar la Teheran, scria joi în ziarul Arman că „schimbarea așteptată nu a avut loc”.
Respingerea a zeci de candidați considerați reformatori și moderați reduce practic scrutinul de vineri la o confruntare între conservatori și ultraconservatori, ceea ce va favoriza absenteismul, scrie AFP.
Dacă ultraconservatorii vor învinge, vagile urme de deschidere către Occident manifestate de președintele Hassan Rohani, după alegerea sa în 2013, ar putea dispărea.
Ultraconservatorii se opun oricăror negocieri cu Occidentul și critică în mod regulat pasivitatea lui Rohani față de amenințările administrației Trump.
Ei cer denunțarea totală a acordului nuclear din 2015.
Pe de altă parte, o victorie a ultraconservatorilor va duce la o izolare și mai mare a Iranului, simultan cu o agravare a crizei economice în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite.
De asemenea, un regim ultraconservator la Teheran nu se va mai putea bucura de sprijinul UE, care vor fi nevoie să se alinieze în spatele lui Trump și să considere Iranul drept un pericol nuclear major pentru pacea lumii.
Atât președintele Donald Trump cât și secretarul de stat Mike Pompeo s-au declarat în repetate rânduri dispuși să se întâlnească cu oficiali de la Teheran, fără condiții prealabile, însă toate ofertele au fost respinse de Iran.