Reconstrucţia Palatului Imperial din Berlin a fost subiect de controverse în Germania ultimilor ani. 58% dintre locuitorii capitalei au fost de acord cu reconstrucţia Palatului, demolat în anii '50 de comuniştii din Germania de Est.
Palatul a fost construit în secolul al XVIII-lea şi, mai târziu, avea să fie reşedinţa celebrei familii de Hohenzollern şi, implicit, a ultimului împărat al Germaniei, Wilhelm al II-lea.
În timpul celui de-al doilea război mondial, Palatul Imperial a fost bombardat şi apoi demolat de conducerea comunistă a Germaniei de Est, care considera clădirea un simbol imperial ce trebuia să dispară.
Victoria comunismului nu numai că a însemnat demolarea Palatului Imperial, dar pe locul pe care se afla acesta a fost construit, în anii '70, Palatul Republicii, unde a funcţionat parlamentul est-german până la căderea Zidului Berlinului.
După momentul 1989, s-a pus problema demolării construcţiei comuniste, dar partidele de stânga de la Berlin, susţinute de locuitori ai fostei Germanii de Est, au subliniat că o eventuală demolare ar fi o încercare de a "şterge trecutul comunist".
Pro şi contra reconstrucţiei Palatului Imperial Totuşi, în 2002, parlamentul german a luat decizia şi a anunţat că va reconstrui vechiul palat prusac. În acest sens, s-a anunţat că minimum trei dintre cele patru faţade ale viitorului palat vor fi replici ale palatului prusac. Proiectul, estimat la peste jumătate de miliard de euro, va găzdui o imensă galerie de artă şi un centru de distracţii şi de conferinţe.
Problema este legată de cum va arata noul palat. Deşi parlamentul a "ordonat" o replică cât mai fidelă a construcţiei demolate la mijlocul secolului trecut, comisia desemnată pentru alegerea arhitectului responsabil de viitoarea construcţie este de altă părere. Preşedintele acestei comisii, italianul Vittorio Lampugnani, crede că o reconstrucţie fidelă a vechiului palat prusac nu este cea mai bună soluţie. "Mă opun părerii că vechiul palat este cel mai bun lucru care poate fi construit aici", a spus Lampugnani.
După aceste declaraţii, tradiţionaliştii germani au cerut demiterea lui Lampugnani, pe motiv că noua construcţie ar trebui să reprezinte simbolic victoria democraţiei de tip capitalist asupra comunismului, iar o replică fidelă ar fi principalul element ce ar trebui urmărit.
Proiectul final va fi ales în zilele următoare, dintre cele 30 propuneri ale arhitecţilor care au participat la concurs.
Recomandările noastre
