Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat că va solicita reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) alocarea a 0,4- 0,5% din PIB pentru investiţii mari în infrastructură.
Banii ar trebui să acopere necesarul de finanţare a proiectelor deja începute. Astfel, cele trei tronsoane din Autostrada Soarelui vor putea fi date în folosinţă până în mai - iunie 2011.
Radu Berceanu spune că ţara noastră îşi permite să aibă un deficit bugetar mai mare, dacă va face investiţii. În caz contrar, consideră Berceanu, citat de Agerpres, dacă România doar va „tăia cheltuielile de peste tot”, şansele ca economia să scadă şi anul acesta cresc.
„Ministerul Finanţelor ar trebui nu numai să ne spună de unde să tăiem şi ar trebui să colecteze taxele existente până la un nivel cât mai apropiat de sută la sută şi abia atunci am putea vorbi despre introducerea unor taxe noi”, a declarat ministrul Transporturilor, citat de Agerpres.
Radu Berceanu spune că nu este de acord cu eliminarea cotei unice şi că, la nivelul Guvernului, nici măcar nu s-a discutat despre o măsură de acest gen. În plus, a mai precizat ministrul, există fondurile necesare realizării investiţiilor, însă orice cheltuială va însemna creşterea deficitului bugetar şi, implicit, nerespectarea condiţiilor impuse în acordul cu FMI.
Nici accesarea fondurilor europene nu este o soluţie la îndemână, deoarece nu se poate asigura prefinanţarea, mai spune Berceanu. Totodată, finanţarea de două miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiţii nu poate fi folosită, din cauza constrângerilor bugetare.
Sarkozy, un exemplu pozitiv
În sprijinul declaraţiilor sale, ministrul Berceanu a dat exemplul Franţei, care are un grad de îndatorare de 90%, dar a depăşit recesiunea. Deficitul bugetar s-a plasat la 9% anul trecut, iar pentru anul acesta se preconizează că va fi de 8,5%.
Surse guvernamentale au declarat recent că administraţia de la Paris va fi nevoită să scoată la licitaţie circa 1.700 de proprietăţi din patrimoniul imobiliar naţional, pentru a acoperi datoria publică şi deficitul bugetar.
După ce au văzut datele economiei noastre pe primul trimestru, reprezentanţii FMI au devenit mai sceptici în privinţa creşterii economice pentru acest an.
Reprezentanţii patronatelor prezenţi la discuţii au afirmat că FMI ar putea revizui, din nou, în jos estimarea privind creşterea economică a României în 2010 de la 0,8%, cât este în prezent, la 0%, în scenariul optimist.
Tranşa a cincea merge la BNR
România are un acorduri de finanţare în valoare de aproape 20 de miliarde de euro, încheiate cu FMI (12,9 miliarde de euro), Comisia Europeană (5 miliarde de euro), Banca Mondială (un miliard de euro) şi alţi finanţatori internaţionali.
Până în prezent, România a primit aproape 9,3 miliarde de euro de la FMI, devenind astfel cel mai mare datornic al Fondului, potrivit raportului instituţiei. Alte 2,5 miliarde de euro provin de la UE şi 300 de milioane de euro de la BM.
În funcţie de rezultatele evaluării pe care o face echipa FMI, conducerea organismului va decida dacă va vira şi cea de a cincea tranşă din împrumutul acordat României, în valoare de 850 de milioane de euro. Potrivit unor surse apropiate echipei FMI, aceşti bani vor ajunge în visteria BNR.
Misiunea FMI rămâne la Bucureşti până pe 7 mai.
